Eclipsă de Soare pe 12 august: harta orașelor din România de unde se vede fenomenul

Cerul de miercuri seara împarte România în două. Eclipsa parțială de Soare din 12 august 2026 începe în jurul orei 20:20 și poate fi urmărită doar din vestul și nord-vestul țării, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Din București fenomenul nu se vede deloc, iar în zona orașului Carei Luna ajunge să acopere aproximativ 34% din discul solar.

Unde se vede cel mai bine eclipsa de Soare din 12 august

Zona favorizată este cea de lângă granița de vest. Acolo, procentele de acoperire a Soarelui sunt cele mai mari din toată țara, iar diferențele față de restul României sunt uriașe.

Carei și localitățile din jur au cea mai mare magnitudine, cu circa 34%. Urmează Oradea, cu aproximativ 33%, Satu Mare, cu 32%, și Arad, cu 31%. Peste 30% ajung și Salonta și Marghita.

Mai departe spre interiorul țării, cifrele scad rapid. La Timișoara acoperirea este de aproximativ 28%, la Baia Mare de 26%, iar la Cluj-Napoca de 20%. Printre orașele din care fenomenul poate fi observat se mai numără Zalău, Reșița și Drobeta-Turnu Severin.

Referitor la unde merită să te deplasezi, specialiștii sunt clari.

„Din țara noastră, acoperirea maximă a Soarelui se va produce în nord-vestul țării”, au explicat reprezentanții Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Bucureștiul rămâne pe dinafară, iar în est fenomenul e aproape imperceptibil

Capitala nu se află în zona din care eclipsa poate fi observată. Nici măcar de la Observatorul Astronomic, instituția care a publicat harta, fenomenul nu se vede.

Situația e similară în mare parte din sudul, estul și sud-estul țării. Iar acolo unde eclipsa apare totuși pe hartă, procentele sunt atât de mici încât ochiul liber nu sesizează nimic: la Alba Iulia acoperirea este de aproximativ 15%, la Sibiu de 10%, la Craiova de circa 4,5%, iar la Brașov de 2,7%. La Turnu Măgurele se ajunge la 0,6%.

Mai mult, fereastra de observare este extrem de scurtă. Eclipsa atinge maximul chiar în momentele dinaintea apusului, iar durata de observare nu depășește 26 de minute nici măcar în nord-vest.

Ba mai bine: eclipsa nu e singurul motiv să stai afară miercuri seara. Curentul de meteori Perseide are maximul între 11 și 13 august, iar Luna nouă din 12 august înseamnă un cer fără lumină parazită

Cum se privește eclipsa fără să îți strici ochii

Soarele nu se privește direct cu ochiul liber, nici măcar când o parte din disc este acoperită. Ochelarii de soare obișnuiți nu oferă protecție.

Metoda recomandată de specialiști este proiecția: discul Soarelui este proiectat pe o foaie, iar imaginea poate fi urmărită de mai mulți oameni în același timp. În acest caz nu se folosește niciun filtru.

„Se poate face proiecție prin lunetă sau prin telescop”, au precizat reprezentanții Observatorului Astronomic.

Trebuie spus și de ce fenomenul e doar parțial la noi. Banda de totalitate a eclipsei din 12 august trece prin Siberia, Groenlanda, Islanda, Oceanul Atlantic și nordul Spaniei. România se află în afara acestui traseu, așa că din țara noastră se vede doar cum Luna mușcă din marginea discului solar.

Când a fost ultima eclipsă în România și când vine următoarea

Ultima eclipsă totală de Soare vizibilă din România a fost cea din 11 august 1999, un eveniment pe care generația de atunci încă și-l amintește. Practic, între cea de atunci și cea de acum au trecut 27 de ani și o zi. Eclipsa de miercuri este, de altfel, prima eclipsă totală din Europa după 1999, chiar dacă din țara noastră nu poate fi văzută ca atare.

Între timp, românii au mai prins o eclipsă parțială, pe 29 martie 2025. Aceea a fost însă mult mai modestă decât cea de acum, cu o acoperire maximă de sub un procent, tot în zona Satu Mare, potrivit datelor Observatorului Astronomic.

Următoarea ocazie vine relativ repede. Pe 2 august 2027 se produce o nouă eclipsă de Soare vizibilă parțial din România, care va fi totală în Spania și în nordul Africii.

Pentru o eclipsă totală văzută chiar de la noi, inclusiv din București, așteptarea este însă mult mai lungă: fenomenul se va produce pe 3 septembrie 2081, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.