„Economia morții” a lui Putin îi avantajează pe ruși, aceștia nu vor să pună capăt războiului – The Telegraph

Atunci când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, majoritatea economiștilor occidentali estimau un colaps iminent al economiei ruse.

De la predicții de colaps la boom economic în regiunile sărace

Sancțiunile internaționale, izolarea financiară și retragerea companiilor occidentale păreau să indice o prăbușire inevitabilă. Totuși, trei ani mai târziu, realitatea arată complet diferit: în locul unei crize profunde, unele dintre cele mai sărace regiuni ale Federației Ruse au cunoscut o creștere neașteptată, scrie The Telegraph.

Această transformare este alimentată de masivele cheltuieli militare și de reorientarea resurselor economice către industrie și armată. Zone industriale aflate în declin de zeci de ani au revenit la viață, oferind locuri de muncă bine plătite pentru muncitori slab calificați, categorie care anterior trăia la limita subzistenței.

Salarii în creștere și fabrici redeschise

Un exemplu grăitor este industria metalurgică și de armament. Întreprinderile care produceau „produse metalice fabricate” au înregistrat o creștere a salariilor de 78% între 2021 și 2024, ajustat la inflație – cea mai mare creștere din toate domeniile.

11:01, 16.07.2025 • ACTUALITATE

Cum să supraviețuiești crizei economice: 7 pași simpli care îți salvează bugetul

13:03, 11.07.2025 • ECONOMIE

Salariul mediu net a scăzut în România. Sectoarele afectate și câștigurile cele mai mari

„Conducerea rusă a realizat că nu poate încheia rapid războiul, așa că a reconfigurat economia. Fabrici închise de decenii au fost redeschise, s-au făcut investiții, iar muncitorii au primit salarii mult peste media regională”, explică Tatyana Orlova de la Oxford Economics.

Pentru mulți ruși din mediul rural sau din regiunile sărace ale Siberiei și Caucazului de Nord, aceste venituri au schimbat radical standardul de viață.

Contractele militare, o șansă pentru cei fără educație

Războiul a deschis și o altă sursă de venituri stabile: armata. Contractele militare aduc soldaților aproximativ 2.000 de dolari pe lună, o sumă considerată uriașă pentru familiile din republici precum Altai sau Tuva.

„Când un membru al familiei intră în armată, aduce în gospodărie bonusuri și un salariu lunar decent. Banii curg în special în regiunile sărace, unde oamenii sunt mai dispuși să accepte contracte militare decât în marile orașe”, subliniază Orlova.

Economistul Vladislav Inozemtsev a denumit acest mecanism „economia morții” – o strategie prin care regimul Putin transformă resursele umane marginalizate în instrumente de dezvoltare economică.

„Este o soluție temporară. Oferta de astfel de oameni este limitată, dar pe moment ei au devenit motorul unor regiuni întregi”, spune acesta.

Boom al consumului în comunități sărace

Odată cu afluxul de bani, peisajul social din regiunile sărace s-a schimbat vizibil. Familiile și-au cumpărat apartamente, au început să își trimită copiii la școli și universități mai bune, iar consumul de servicii a explodat.

În orașe mici au apărut săli de sport, saloane de înfrumusețare și restaurante.

„Oamenii, care înainte nu își permiteau nici măcar un abonament la sală, acum cheltuie cu ușurință pentru servicii. Este o schimbare majoră în stilul de viață”, explică Orlova.

Riscul prăbușirii după război

Beneficiile actuale s-ar putea dovedi însă fragile. Dacă războiul s-ar încheia, soldații întorși acasă și muncitorii din industriile de război ar putea pierde rapid noile surse de venit. Inozemtsev avertizează că economiile acumulate ar dispărea în câteva luni, iar milioane de oameni ar reveni la nivelul de trai precar.

„Acești oameni nu au obiceiul de a economisi. Vor cheltui totul în doi ani și vor reintra în sărăcie. Atunci ar putea izbucni o criză socială de proporții”, atrage atenția economistul rus.

Pe aceeași linie, Kateryna Kurbangaleyeva, de la Universitatea George Washington, susține că acești „beneficiari ai războiului” nu au interes ca situația să revină la normal. „Pentru mulți dintre ei, este mai profitabil ca războiul să continue. Viața pașnică ar însemna pierderea privilegiilor dobândite recent.”

Războiul, motorul principal al economiei ruse

Cheltuielile pentru apărare și securitate națională au atins în 2025 niveluri record: 17 trilioane de ruble, adică 41% din bugetul federal – cel mai mare procent de la Războiul Rece. În același timp, guvernul de la Moscova a anunțat reducerea cu 2 trilioane de ruble anual a fondurilor pentru sectoarele civile – sănătate, educație și programe sociale – până în 2028.

Această strategie confirmă că războiul a devenit centrul de greutate al economiei ruse. Armata, industria de apărare și aparatul de securitate sunt acum principalii angajatori și vectori de creștere.

„Economia morții”, între avantaj pe termen scurt și catastrofă viitoare

În prezent, Putin reușește să transforme războiul într-un instrument economic care ridică nivelul de trai în regiunile marginalizate. Însă, după cum avertizează specialiștii, acest model nu este sustenabil. Dacă conflictul s-ar opri, „economia morții” s-ar prăbuși, iar Rusia s-ar confrunta cu un val de nemulțumiri sociale și economice.

Până atunci, pentru milioane de ruși din zonele sărace, războiul nu mai reprezintă doar un conflict militar – ci o șansă de a trăi mai bine decât oricând în ultimele decenii.