Eduard Hellvig: Orice tentativă de întoarcere la reglementările de tipul celor din comunism trebuie respinsă din start

„Este o idee total greşită că, în anul 2022, serviciile de informaţii din România ar putea să revină la modelul fostei Securităţi, pentru că acel model (…) ţinea de regimul comunist totalitar, un regim recunoscut universal drept criminal, impus de o putere străină şi total opusă unei societăţi care îşi doreşte libertate, prosperitate şi siguranţă”, a declarat Hellvig.

În opinia sa, Securitatea a fost „un creator de mentalităţi” şi „un administrator cu rol coercitiv al conştiinţelor”.

„Ce înţeleg eu prin Securitate şi securism: Securitatea a fost mai mult decât o instituţie represivă, ea a devenit, prin puterea discreţionară pe care a exercitat-o în anii comunismului, un creator de mentalităţi, un corector de comportament, un judecător absolut şi un administrator cu rol coercitiv al conştiinţelor. Laboratoarele Securităţii au fost abandonate în grabă în decembrie 1989, dar viruşii dezvoltaţi în ele pătrunseseră deja adânc în societatea noastră. Un astfel de virus, şi cel mai periculos în opinia mea, este securismul. Securismul este acea idee care presupune utilizarea traumelor societăţii din perioada comunistă pentru a crea foarte abil tocmai o reflexie de tip totalitar. Este acea idee că în spatele a orice se ascunde un interes obscur şi neapărat de rea intenţie, că există duşmani în interiorul României, duşmani cu care trebuie să ne luptăm. Securismul sapă la temelia oricărui demers de democratizare, ne vrea ţinuţi pe loc şi în conflict unii cu alţii. Securismul are abilitatea de a se prezenta ca un medicament, în realitate este virusul însuşi”, a spus directorul SRI.

Eduard Hellvig a adăugat că îşi doreşte ca instituţiile, clasă politică şi societatea civilă să colaboreze pentru ca România „să se vindece de securism” şi să lase în sfârşit în urmă practicile fostei Securităţi.

„Toată activitatea SRI din ultimii ani a avut ca obiectiv îndepărtarea de trecutul comunist, modernizarea instituţiei în spirit democratic şi apropierea sa continuă de standardele de performanţă ale partenerilor euro-atlantici. Sunt primul director al Serviciului Român de Informaţii care a condamnat public Securitatea în ansamblul ei. Despre spiritul democratic ce guvernează activitatea SRI las să vorbească rezultatele din ultimii ani ale instituţiei pe care o conduc. În aceşti ani, tot ce am iniţiat a fost în sensul modernizării şi creşterii eficienţei în paralel cu menţinerea echilibrului între libertate şi nevoia de securitate. Acelaşi spirit al echilibrului ar trebui să domine şi în noua legislaţie, în opinia mea”, a menţionat acesta.

Hellvig a reiterat faptul că în noua legislaţie ar trebui limitată funcţia de director al unui serviciu de informaţii la două mandate.

„În 2016, la un an de preluarea mandatului, am spus ceva ce susţin şi în prezent. Cred că dincolo de celelalte prevederi, ar trebui stipulat în lege ca funcţia de director al unei astfel de structuri de informaţii să fie limitată la maxim două mandate, pentru că prea multă putere poate dăuna democraţiei. Mi-aş dori ca o astfel de prevedere să fie introdusă în noua legislaţie adoptată de Parlament”, a mai spus directorul SRI.

Acesta a arătat că în mandatul său au fost predate aproape toate dosarele fostei Securităţi pe care SRI nu le predase anterior.

„Spun aproape pentru că CNSAS a oprit primirea tuturor dosarelor din lipsă de spaţiu”, a precizat Hellvig.