Eliminarea facilităților fiscale pentru salariile din construcții vor reînvia munca la negru și exodul constructorilor în străinătate

Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii atrage atenţia autorităţilor că anularea facilităţilor fiscale pe salariile constructorilor ar aduce „imediat efecte în lanţ”, ce nu vor mai putea fi gestionate, precum scăderea salariilor angajaţilor, revenirea „muncii la negru” şi plecările masive ale lucrătorilor români spre alte pieţe mai bine plătite din Europa.

„Întrucât facilităţile fiscale sunt aplicate la angajat, acesta va fi primul grav afectat, apoi sectorul construcţiilor şi întregul sistem economic. Vom constata în primul rând scăderea salariilor angajaţilor. Firmele de construcţii afectate în plus anul acesta şi de explozia preţurilor la materialele de construcţii nu-şi vor putea asuma menţinerea salariilor nete ale angajaţilor în noile condiţii”, susţin reprezentaţii Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), într-o scrisoare deschisă transmisă autorităţilor după ce în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora aceste facilităţi ar trebui retrase din anul 2022.

Reprezentanții constructorilor avertizează că odată cu suspendarea facilităţilor fiscale se va reveni la fenomenul de „muncă la negru” sau „muncă la gri”, iar măsura va redeschide poarta spre plecări masive ale lucrătorilor români de la necalificaţi până la muncitori cu înaltă calificare dar şi specialişti ingineri şi arhitecţi, spre alte pieţe mai bine plătite din Europa.

Pierderi de până la 8 miliarde de euro pe an

„Plusul de peste 100.000 angajaţi în construcţii înregistrat în ultimii trei ani se va reorienta spre acele ţări din Europa de vest care îi aşteaptă cu şantiere deschise şi cu salarii mult mai ofertante decât în România. Atragem atenţia că aceştia vor lua cu ei şi o producţie de circa 80.000 de euro/om/an cu care vor construi acolo PNRR-uri şi PIB-uri. La 100.000 muncitori plecaţi (foarte posibil a se întâmpla), în România vom avea un minus de opt miliardede euro pe an producţie, adică jumătate din PNRR-ul din România. Din evaluările noastre, din cei 29,3 miliarde de euro alocaţi PNRR, circa 16-17 miliarde de euro sunt dedicaţi investiţiilor. În plus, va fi necesară forţa de muncă şi pentru alte proiecte cu finanţare europeană sau naţională (ex. programul Anghel Saligny) precum şi lucrări private”, arată FPSC.

Facilitățile fac parte dintr-un program pe termen lung și nu pot fi întrerupte

Potrivit sursei citate, fiscalitatea pe muncă angajaţilor din România este una dintre cele mai mari din Europa: circa 70% (este depăşită doar de Portugalia), aceasta creând o distorsiune în piaţa „unică” a muncii în plan European, total în defavoarea procesului investiţional din ţara noastră. România va rămâne în continuare doar furnizor de forţă de muncă calificată pentru ţările Europei şi ale lumii, spun reprezentanţii federaţiei.

Nu în ultimul rând, federația arată că prin anularea înainte de termen a unei măsuri stabilită pe termen lung se anulează şi indicatorul de predictibilitate pentru agenţii economici şi implicit pentru autorităţile contractante care, deşi vor avea bani pentru investiţii, nu vor avea cu cine construi. „În această situaţie, întrevedem un Program de investiţii pentru România irealizabil, programe de investiţii realizate în diverse ţări cu forţa de muncă românească şi un decalaj şi mai mare între România şi celelalte ţări europene, adică un eşec pe care cineva va trebui să şi-l asume”, se subliniază în document.

Și sectorul IT cere continuarea scutirilor de impozit

Pe de altă parte, șiAsociaţia Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) subliniază că scutirea de impozit pentru angajații din IT reprezintă fundamentul de stabilitate și predictibilitate fiscală care a permis sectorului o creștere remarcabilă în ultimii 20 de ani. Piața muncii se transformă cu o viteză accelerată în IT, iar contextul pandemic nu a făcut decât să stimuleze această dinamică, spre formate de tipul work-from-anywhere ce pun presiune pe angajatori. În acest context, stabilitatea și predictibilitatea fiscală sunt obiective majore, esențiale pentru menținerea ritmului robust de creștere din sector precum și pentru stimularea impactului pozitiv pe care IT-ul l-a avut în ultimii ani atât în evoluția PIB, cât și a creșterii exporturilor românești.

“În 2020, numărul angajaților din sectorul IT care au beneficiat de facilitatea fiscală a depășit 103.000 de persoane, o dovadă clară că măsura este în continuare atractivă și de o importanță majoră la nivelul industriei. Or, dezbaterile privind ajustarea cadrului fiscal cu impact asupra sectorului ar trebui să pornească de la un studiu de impact capabil să prezinte aportul IT-ului în economie, precum și presiunile de pe piața muncii și tendințele regionale din acest sector. Fără acest studiu, eliminarea facilităților fiscale are potențialul de a intensifica dezechilibrul din piața IT, unde fenomenul evitării taxelor prin intermediul micro întreprinderilor este scăpat de sub control de către stat”, se arată într-un comunicat al ANIS.