Escrocheriile digitale cu AI. Poliția Română avertizează cetățenii

Poliția Română a lansat un avertisment public privind riscurile generate de utilizarea inteligenței artificiale (AI) pentru fraude online și manipulare. Reprezentanții instituției au explicat că tehnologia permite crearea de videoclipuri și imagini extrem de realiste, folosite pentru a induce în eroare oamenii, cu scopul obținerii de câștiguri financiare nelegale sau compromiterii reputației.

Tipuri de fraude facilitate de AI

Potrivit Poliției Române, deepfake-urile au devenit instrumente preferate ale autorilor infracțiunilor informatice, dar sunt utilizate și pentru manipulare, traume emoționale, distrugerea reputației sau dezinformarea populației în privința adevărurilor științifice.

În prezent, aceste materiale apar frecvent pe rețelele de socializare, iar cetățenii de bună credință sunt adesea induși în eroare, crezând că văd persoane celebre sau experți financiari.

”Deepfake-urile (videoclipuri false create cu AI) şi imaginile generate artificial au devenit instrumentele preferate ale autorilor infracţiunilor din domeniul criminalităţii informatice, promovate masiv pe reţelele de socializare. Cetăţenii de bună-credinţă sunt induşi în eroare de aceste «capcane» crezând că văd celebrităţi, experţi financiari sau persoane aflate la nevoie”, arată sursa citată, într-un comunicat de presă. 

16:49, 15.11.2025 • ACTUALITATE

Operațiunea „IceAge”. Polițiștii români au participat la capturarea unei rețele care producea amfetamină în Moldova, Ungaria și Polonia

15:53, 11.10.2025 • ACTUALITATE

Scandalul bancnotelor de „recuzită” de 1 milion de euro. Cum se apără din nou Poliția Română

Poliția a explicat principalele metode folosite de infractori în 2025. În cazul scam-urilor financiare și de investiții, deepfake-urile cu oameni de afaceri sau politicieni promovează platforme false crypto sau forex care promit multiplicarea rapidă a banilor. Victimele sunt direcționate către site-uri false, iar sumele depuse ajung direct la infractori.

În scam-urile caritabile, infractorii folosesc imagini generate de AI cu copii bolnavi, victime ale dezastrelor sau celebrități care cer donații urgente. Persoanele donează, dar banii nu ajung la beneficiari, ci la infractori.

Poliția a semnalat și romance scam-urile, unde profiluri false cu fotografii și videoclipuri AI creează relații emoționale cu victimele pentru a solicita bani pentru „urgențe medicale” sau „bilete de avion”. În plus, există fraude de tip CEO/CFO (Business E-mail Compromise), în care deepfake-urile sunt folosite pentru a simula șefi care cer transferuri urgente de bani.

De asemenea, deepfake-urile sunt folosite pentru promovarea produselor false de către celebrități fictive, crearea de martori în povești false de investiții, șantaj, hărțuire și defăimarea publică, punând în pericol reputația victimelor.

Consecințele utilizării ilegale a AI

Poliția explică faptul că utilizarea AI în scopuri ilegale poate avea efecte multiple: pierderi financiare, traume emoționale, erodarea încrederii în mass-media și instituții, manipulări politice și electorale, distrugerea reputației sau chiar amenințări la securitatea națională. Instituția menționează că deepfake-urile pot fi folosite pentru a răspândi teorii conspiraționiste sau pentru a falsifica declarații științifice.

Cum să recunoști un deepfake și să te protejezi

Poliția a oferit mai multe criterii de recunoaștere a deepfake-urilor: verificarea clipitului ochilor, sincronizarea mișcărilor buzelor cu sunetul, iluminarea și umbrele din cadru, reflexiile din ochi și dinți, aspectul mâinilor și degetelor, artefactele vizuale, fundalul inconsistent sau obiectele deformate.

Pentru prevenție, cetățenilor li se recomandă să nu dea click pe link-uri suspecte, să nu transfere bani persoanelor cunoscute doar online, să verifice sursele oficiale și să activeze autentificarea în doi pași (2FA) pe conturile importante. În caz de înșelăciune, sesizarea rapidă a organelor judiciare este esențială.

Poliția a subliniat că ofițerii nu contactează cetățenii prin aplicații video pentru recomandări de investiții, iar colaborarea cu instituțiile financiare se realizează strict instituțional, pentru recuperarea prejudiciilor. Instituția a prezentat și imagini cu persoane care pretind a fi polițiști, dar ale căror uniforme nu corespund standardelor oficiale.

”În acest sens, pe lângă recomandările sus-menţionate, facem precizarea că niciodată poliţiştii nu vor apela cetăţenii cu video, prin intermediul anumitor aplicaţii şi cu atât mai mult nu vor face recomandări de investiţii.  Totodată, poliţiştii colaborează doar instituţional cu unităţile bancare, în vederea recuperării prejudiciilor sau în cadrul activităţilor desfăşurate şi nu vor face recomandări sau îndrumări cetăţenilor în niciun fel, de genul «urmează să fiţi sunaţi de banca X sau de vreo altă instituţie financiară»”, precizează Poliţia.