Eșec pentru canadieni! Avizul de mediu pentru proiectul aurifer de la Rovina a fost anulat

Curtea de Apel anulează definitiv avizul pentru proiectul aurifer Rovina, al doilea ca mărime din Europa.

Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv avizul de mediu pentru proiectul aurifer Rovina, al doilea ca mărime din Europa, o victorie importantă pentru locuitori, organizațiile de mediu și pentru România în general. Decizia vine ca urmare a mobilizării intense a societății civile, care a contestat impactul negativ al proiectului asupra mediului.

Problemele majore identificate

Asociația Declic, parte a rețelei Mining Watch, a demonstrat în instanță că proiectul nu a respectat standardele minime de evaluare a impactului ecologic. Lipsa studiilor de impact climatic și a evaluărilor calității apei, precum și implicarea unor persoane neautorizate în elaborarea raportului de mediu, au fost aspecte critice ce au dus la anularea avizului.

Impactul proiectului

Proiectul Rovina, deținut de compania canadiană Euro Sun Mining, viza exploatarea a 3 tone de aur și 9 tone de cupru anual, pe o suprafață de 27,7 kilometri pătrați. Exploatarea ar fi presupus defrișarea a 200 de hectare de pădure, captarea sursei de apă de suprafață din zonă și generarea a 350 de milioane de tone de steril.

Consecințele anularii

Anularea avizului de mediu blochează temporar proiectul Rovina, punând în pericol planurile companiei Euro Sun Mining. Compania a declarat că va depune o nouă cerere pentru obținerea avizului, respectând de această dată standardele legale și luând în considerare preocupările legate de mediu.

Semnificația victoriei

Decizia Curții de Apel Cluj reprezintă un semnal important pentru România, demonstrând că drepturile comunităților locale și protecția mediului sunt prioritare. Totodată, victoria marchează un moment crucial în lupta pentru un mediu curat și un viitor sustenabil.

Viitorul incert

Rămâne de văzut dacă Euro Sun Mining va reuși să obțină un nou aviz de mediu conform standardelor impuse. Asociațiile de mediu și locuitorii locali vor continua să monitorizeze îndeaproape evoluția proiectului, fiind gata să se mobilizeze din nou pentru a proteja mediul și comunitățile afectate.

Proiectul Valea Rovinei constă în exploatarea a trei zăcăminte de aur-cupru, pe o suprafață de 2,768 ha, în județul Hunedoara. Samax România, subsidiară a companiei canadiene Euro Sun Mining, deține integral proiectul minier.

S-a evitat distrugerea ireversibilă a unor zone din Apuseni

Mare parte dintre localnici și societatea civilă au avertizat încă din prima clipă că, în forma propusă, proiectul minier va duce la distrugeri ireversibile în munții Apuseni. Din această exploatare a două cariere de suprafață imense, ar fi rezultat sute de mii de tone de deșeuri miniere, ce ar fi fost depozitate în zonă. Toate acestea ar fi distrus un munte întreg și ar fi făcut imposibil traiul oamenilor din Rovina.

„Acasă e acum în siguranță”, a declarat Adriana Maucher, unul dintre proprietarii de terenuri aflate pe amprenta proiectului minier. „E o victorie importantă, dar voi rămâne implicată în această luptă până când vom reuși să oprim definitiv distrugerile”, a completat Maucher.

Spre deosebire de proiectele Roșia Montană și Certej, proiectul Rovina e deținut în totalitate de o companie privată, fără participarea statului român.

Cum a vrut miliardarul Seth Klarman să pună mâna pe aurul de la Rovina

Seth Klarman a stat în spatele obscurei companii Carpathian Gold care a obţinut licenţa de exploatare a aurului de la Rovina, din Munţii Apuseni. Acesta deţinea Baupost Group, unul dintre cele mai mari fonduri de hedging din lume, specializat în administrarea riscului. Prin Baupost, Klarman controla Carpathian Gold, societate fără prea multă experienţă în domeniul minier dar care iată a devenit titular de licenţă prin subisidiara locală, Samax. Klarman, a cărui avere se ridică la 1,5 miliarde de dolari, a fost unul dintre acţionarii de la Roșia Montană Gold Corporation, compania care a ţintit aurul de la Roşia Montană şi care a făcut foarte multă vâlvă în România. Seth Klarman este un antreprenor rapace, fiind vestit pentru apetitul său imens în investiţiile de risc.

400 de milioane de dolari s-au dus se pare pe apa sâmbetei la Roşia Montană. Cu toate astea, Klarman n-a renunţat şi a pus mâna pe Rovina, un zăcământ aflat la 20 de kilometri de Roşia Montană, în Patrulaterul Aurifer. Pe nepusă masă, Carpathian Gold, companie înregistrată în Canada şi listată la bursa din Toronto, a anunţat că a pus mâna pe licenţă. Acţiunile s-au dublat, iscând un „wow” al unuia dintre şefii care n-a rezistat tentaţiei să îşi arate bucuria pe forumul bursei canadiene.

Klarman urmărea la Rovina o mică revanşă pentru că afacerile sale în minele de aur au dat greş, inclusiv cea de la Roșia Montană. Implicat în Guyana Goldfields, cu aproape 20%, prin vehiculul său Baupost, s-a văzut nevoit să vadă că preţul acţiunilor sale a scăzut cu 150 de milioane de dolari. Suma pare minoră în comparaţie cu fondurile de 28 de miliarde de dolari pe care le administra Baupost Group acum zece ani. Dar nici cu Carpathian Gold lucrurile nu au mers foarte bine până la primirea licenţei de la Rovina. Compania avea doar o exploatare, în Brazilia, iar unul din şefii său, Dino Titaro, declara după ce a plecat din funcţie, că firma era absolut neexperimentată în domeniul minier. În plus, aventura din Brazilia a îndatorat compania peste măsură. Carpahtian a împrumutat până atunci ani aproape 210 milioane de dolari de la banca australiană Macquaire pentru construcţia proiectului minier brazilian. Degeaba, pentru că guvernul a retras autorizaţia de funcţionare, generând pierderi masive Carpathian Gold.

Salvarea de la faliment a venit însă din România, și nu de la Roșia Montană. Cum şi prin ce metode s-a acordat licenţa, nimeni nu a cuvântat. Acţionarii Carpathian, printre care şi gigantul minier Barrick Gold sau off-shoreul cipriot Cyprus River Holdings îşi frecau mâinile de bucurie. Doar că proiectul Rovina a fost blocat, iar Baupost nu mai apare acum în acționariatul Carpathian.