Ești sau nu ești neandertalian? 6 trăsături care te ajută să-ți dai seama

Există, aflăm cu surprindere, șase trăsături care sugerează că ai ADN neandertalian: de la fumat la… părul drept. În oamenii moderni, până la două procente din ADN-ul nostru provine de la strămoșii noștri neandertalieni.

ADN-ul de la neandertalieni are efecte mici, dar detectabile, asupra oamenilor de astăzi, provenind dintr-o perioadă antică în care oamenii și neandertalienii aus-au încrucișat, a declarat un expert în genetică pentru DailyMail.com.

Se crede că oamenii moderni, care s-au răspândit din Africa în Asia, acum aproximativ 60.000 de ani, s-au împerecheat cu neandertalienii – și că ADN-ul neandertalian s-a răspândit, odată cu ei, în lumea întreagă.

Geneticianul Sebnem Unluisler, care lucrează la Institutul de Regenerare din Londra, a declarat: „ADN-ul neandertalian reprezintă doar un procent mic din genomul uman modern, iar aceste influențe sunt doar o piesă a puzzle-ului genetic care face fiecare persoană unică.”

Fumezi

O anumită parte specifică a ADN-ului neandertalian crește semnificativ riscul de dependență de nicotină la o persoană – lucru ironic, având în vedere că neandertalienii erau în Europa cu 40 de milenii înainte ca tutunul să ajungă pentru prima dată.

Cercetătorii de la Universitatea Vanderbilt spun că aceste secvențe de ADN ar fi putut oferi neandertalienilor avantaje adaptative pe măsură ce neandertalienii se mutau în medii noi – dar acum au consecințe negative, inclusiv afectarea probabilității de dependență de nicotină.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că un număr de variante de ADN neandertalian sunt legate de depresie, efecte psihiatrice și neurologice.

Unluisler a spus: „Studiile sugerează o legătură între ADN-ul neandertalian și riscul de dependență de nicotină. Persoanele cu origine neandertaliană pot avea o probabilitate ușor crescută de dependență de nicotină.”

Ai părul gros și drept

ADN-ul neandertalian are efecte asupra părului oamenilor moderni – în special, persoanele cu părul gros și drept ar putea avea ADN neandertalian.

Unluisler a spus: „ADN-ul neandertalian a fost legat de variațiile caracteristicilor părului. Unele persoane cu origine neandertaliană ar putea avea părul ușor mai gros sau mai drept. Studiile au arătat, de asemenea, o frecvență mai mare a unei variante genetice asociate cu părul roșcat care era prezentă în neandertalieni.”

Te trezești devreme

Genele moștenite de la oamenii antici, inclusiv neandertalienii, ar putea dicta cât de predispus ești la a te trezi dimineața.

Cercetările sugerează că genele legate de ritmul circadian al corpului, care guvernează momentul când ne trezim și dormim, provin de la neandertalieni.

Cercetătorii de la Universitatea Vanderbilt au descoperit că 16 variante asociate cu trezirea devreme la oamenii moderni au fost găsite în genomurile unui neandertalian de 120.000 de ani și a unui neandertalian de 52.000 de ani.

Unele dintre acestea sunt așa-numitele „gene ale ceasului” asociate cu ritmul circadian – care ar fi putut ajuta oamenii de la început să se trezească mai devreme pe măsură ce se mutau în zone cu o variație mai mare în lungimea zilei.

Unluisler spune: „ADN-ul neandertalian poate influența ritmurile circadiene și modelele de somn. Acest lucru poate fi influențat de factori epigenetici cum ar fi climatul, dinamica socială și expunerea la lumină. Persoanele cu origini neandertaliene pot experimenta variații în ciclurile lor de somn-veghe.”

Ai un nas mare

Nasurile „înalte” de sus în jos pot fi moștenite de la materialul genetic neandertalian, a constatat un studiu realizat de University College London.

Cercetătorii au folosit voluntari din întreaga America Latină și au comparat informațiile genetice cu fotografii ale fețelor lor.

Cercetarea a descoperit că o regiune a genomului – ATF3 – avea material genetic care a fost moștenit de la neandertalieni și care ar fi putut fi rezultatul selecției naturale pe măsură ce oamenii antici s-au adaptat la climatul mai rece după ce au părăsit Africa.

Cercetătorii cred că nasurile mai lungi ar fi putut ajuta neandertalienii să se adapteze la aerul mai rece din afara Africii.

Ești predispus la forme grave de COVID-19

În primele luni ale pandemiei, un studiu a descoperit că o regiune cromozomială moștenită de la neandertalieni îi făcea pe oameni mai susceptibili la COVID-19.

Persoanele cu regiunea moștenită de la neandertalieni erau mai susceptibile să sufere cazuri grave de COVID-19, inclusiv probleme pulmonare.

Cercetări suplimentare realizate de Universitatea Tartu au identificat patru variante de origine neandertaliană care sunt considerate responsabile.

Cele patru variante sunt considerate implicate în „furtuna citokinică” care apare în cazurile grave de COVID-19.

Îți este greu să te bronzezi

Genele de la neandertalieni pot afecta cât de ușor te bronzezi – și dacă ești predispus la arsuri.

Cercetarea din 2018 realizată de Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționară din Germania a comparat ADN-ul neandertalian cu ADN-ul a 112.000 de participanți la studiul pilot al Biobank-ului din Marea Britanie.

Cercetătorii au observat multiple alele neandertaliene diferite (variante în ADN) care contribuie la tonurile pielii și părului.

Unsluisler a spus: „Persoanele cu origini neandertaliene ar putea tinde către tonuri ale pielii mai deschise sau mai întunecate, unele având alele asociate cu tonurile de piele mai deschise care ar fi putut oferi o rezistență crescută la lumina UV în regiunile cu intensitate mai mică a luminii solare.”

Neandertalieni, simbol modern al brutalității

Neandertalienii, o specie înrudită apropiat cu oamenii moderni, s-au stins în urmă cu aproximativ 40.000 de ani. Această specie a trăit în Africa, alături de primii oameni, timp de milenii înainte de a migra către Europa acum aproximativ 300.000 de ani. Mai târziu, au fost însoțiți de oameni, care au intrat în Eurasia acum aproximativ 48.000 de ani. Despre Neandertalieni se credea că sunt strămoșii originali ai „oamenilor de peșteră”, considerați în trecut săraci în inteligență și brutali în comparație cu oamenii moderni.

În ultimii ani, însă, și mai ales în ultimul deceniu, a devenit din ce în ce mai evident faptul că ne-am subestimat Neandertalienii. Un număr tot mai mare de dovezi indică existența unui tip de „om de peșteră” mai sofisticat și mai talentat decât s-a crezut vreodată posibil. Se pare, acum, că Neandertalienii practicau înmormântarea celor decedați, pictau și chiar s-au încrucișat cu oamenii.

Ei foloseau arta corporală, precum pigmenți și mărgele, și au fost primii artiști, cu artă rupestră neandertaliană (și simbolism) în Spania, aparent precedând cea mai veche artă modernă umană cu aproximativ 20.000 de ani. Se crede că au vânat pe uscat și au pescuit, însă au dispărut acum aproximativ 40.000 de ani, în urma succesului Homo sapiens în Europa.