Euro a urcat la 5,3447 lei la cursul oficial, un salt de 1,27% într-o singură zi. Leul a ieșit din banda îngustă în care BNR l-a ținut ani de zile, iar banca centrală pare să lase cursul să se ajusteze

Deprecierea e specifică României și e alimentată de riscul politic și de decizia S&P de astăzi. BNR vorbește despre un echilibru între curs și dobânzi într-o economie slabă, iar costul se vede deja în ratele în valută, în datoria publică și, în curând, în prețuri.

Banca Națională a României a anunțat vineri, 2 octombrie, un curs de referință de 5,3447 lei pentru un euro, cel mai ridicat nivel din istorie. Moneda europeană a câștigat 6,7 bani față de cotația de joi, de 5,2777 lei, iar noul nivel depășește cu mult precedentul record, de 5,2788 lei, din 23 septembrie, potrivit Știripesurse. Fixing-ul confirmă oficial mișcarea de joi de pe piața interbancară, unde euro trecuse de 5,30 lei și urcase în a doua parte a zilei până la 5,3459 lei. Leul a pierdut teren și în fața celorlalte valute importante.

Valută                 1 octombrie                2 octombrie           Variație
Euro                       5,2777 lei                        5,3447 lei                   +1,27%
Dolar american   4,6765 lei                        4,7519 lei                    +1,61%
Liră sterlină         6,1807 lei                        6,2764 lei                    +1,55%
Franc elvețian      5,5896 lei                        5,7347 lei                    +2,60%
Aur (gram)           625,60 lei                        639,20 lei                    +2,17%
Sursa: cursuri BNR; variațiile procentuale sunt calcule proprii

Problema e leul, nu euro

Cotațiile BNR permit separarea a două efecte diferite. Primul e o depreciere specifică leului. Cursul încrucișat euro–dolar implicit a rămas practic neschimbat, în jurul a 1,125–1,129, iar leul a pierdut chiar mai mult față de dolar decât față de euro. Mișcarea nu vine deci din piețele internaționale, ci din piața românească.

ECONOMIE

Euro a sărit la 5,35 lei pe interbancar cu o zi înainte de decizia S&P. Rezerva valutară a BNR a scăzut cu 4,8 mld. euro într-o lună

ECONOMIE

Leul atinge un nou minim istoric în fața euro. Cursul BNR a urcat la 5,2788 lei

Al doilea efect e unul global. Raportul implicit euro–franc a scăzut de la circa 0,944 la circa 0,932, ceea ce înseamnă că francul elvețian s-a apreciat cu peste 1% chiar față de euro. Aurul a crescut și el pe piața internațională. Investitorii caută active de refugiu, iar asta amplifică presiunea asupra monedelor din piețele emergente, inclusiv asupra leului.

Cele două efecte combinate explică de ce francul elvețian a câștigat 2,6% în fața leului într-o singură zi, cea mai mare creștere dintre valutele majore. Cursurile încrucișate sunt calculate pe baza cotațiilor BNR.

BNR, între curs și dobânzi

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat joi că este „un moment complicat”, în care banca centrală trebuie să găsească un echilibru între evoluția cursului și cea a dobânzilor. El a adăugat că BNR se aștepta la o perioadă de volatilitate, pe fondul incertitudinilor și al evoluției slabe a economiei.

Banca centrală are trei instrumente, fiecare cu un cost. Poate vinde valută, consumând rezerva, care a scăzut deja cu 4,8 mld. euro în septembrie, la 60,06 mld. euro. Poate face lichiditatea în lei mai scumpă sau poate crește dobânzile, cu riscul de a frâna o economie aflată aproape în stagnare. Sau poate lăsa cursul să urce, cu efecte asupra inflației.

Referința la economia slabă sugerează că BNR nu vrea o înăsprire agresivă a politicii monetare. Combinat cu fixing-ul de vineri, mesajul pare să fie unul de ajustare controlată a cursului, nu de apărare a unui prag anume.

Riscul e ca piața să citească acest mesaj ca pe o ușă deschisă. Dacă investitorii cred că BNR nu mai apară cursul, presiunea poate crește. Comunicarea băncii centrale și decizia S&P contează acum la fel de mult ca intervențiile propriu-zise.

Cine plătește deprecierea

Prețurile vor simți primele efectul. Produsele importate, energia și bunurile de consum se scumpesc, iar o parte din deprecierea leului trece în inflație, mai ales dacă noul nivel al cursului se menține. Asta amână scăderea dobânzilor.

Bugetul plătește și el. Dacă circa jumătate din datoria publică e în valută, o depreciere de 1,27% crește valoarea ei exprimată în lei cu circa 7–8 mld. lei, doar din curs, potrivit unui calcul orientativ. Și dobânzile plătite în valută costă mai mult.

Pentru populație, efectul depinde de moneda creditului. Cei cu credite în euro plătesc rate cu circa 1,3% mai mari, iar cei cu credite vechi în franci elvețieni sunt cei mai afectați, cu un plus de 2,6% într-o singură zi. Pentru cei care câștigă în lei, prețurile exprimate în euro, de la chirii și locuințe la mașini, devin peste noapte mai scumpe.

Firmele sunt afectate inegal. Importatorii și companiile cu costuri în euro și venituri în lei pierd, în timp ce exportatorii câștigă temporar în competitivitate.