Leul atinge un nou minim istoric în fața euro. Cursul BNR a urcat la 5,2788 lei
Leul românesc a înregistrat miercuri, 23 septembrie 2026, un nou minim istoric în raport cu moneda europeană, după ce Banca Națională a României a anunțat un curs de referință de 5,2788 lei pentru un euro. Cotația depășește precedentul record stabilit în luna mai și vine într-un moment în care economia este afectată de încetinirea creșterii, presiuni inflaționiste și incertitudine politică.
- Euro revine peste recordul stabilit în luna mai
- Cursul record apare într-un context economic și politic dificil
- România se apropie de o nouă evaluare a ratingului suveran
- Ce efect poate avea euro mai scump asupra economiei și populației
- Un nou record valutar nu înseamnă automat o creștere identică a tuturor prețurilor
Euro a avansat cu 1 ban față de precedentul maxim istoric de 5,2688 lei, consemnat de BNR pe 6 mai 2026. Diferența poate părea redusă la nivelul unei singure ședințe, însă noua cotație marchează o depreciere suplimentară a monedei naționale și confirmă presiunea existentă asupra cursului de schimb. În piața interbancară, euro trecuse deja miercuri de pragul de 5,28 lei înainte de publicarea cursului oficial al BNR. Moneda europeană depășise în prima parte a zilei nivelul de 5,27 lei și ajunsese peste precedentul maxim înregistrat de cursul oficial.
Euro revine peste recordul stabilit în luna mai
Cotația de 5,2788 lei pentru un euro este cea mai ridicată valoare publicată vreodată de BNR pentru moneda europeană. Recordul anterior fusese stabilit pe 6 mai, într-o perioadă de puternică volatilitate politică, când euro a crescut într-o singură ședință cu 5,08 bani, până la 5,2688 lei.
În septembrie, cursul s-a apropiat treptat de acel nivel. Pe 15 septembrie, euro era cotat de BNR la 5,2636 lei, iar pe 18 septembrie a ajuns la 5,2644 lei. Referința din 21 septembrie a fost de 5,2649 lei, în timp ce marți, 22 septembrie, banca centrală a stabilit un curs de 5,2647 lei pentru un euro.
Prin urmare, saltul de miercuri vine după mai multe zile în care moneda europeană s-a menținut aproape de maximul istoric. Depășirea pragului anterior indică o nouă etapă în evoluția cursului, într-un moment în care piețele urmăresc atent situația economică și fiscală a României.
Presiunea nu s-a manifestat doar în raport cu euro. Leul s-a depreciat miercuri și față de celelalte principale valute. Dolarul american a fost cotat la 4,6265 lei, în creștere cu 3,31 bani față de ședința precedentă, când cursul fusese de 4,5934 lei.
Francul elvețian a urcat la 5,6205 lei, cu 1,20 bani peste nivelul anterior de 5,6085 lei. În același timp, lira sterlină a ajuns la 6,1442 lei, după ce în ședința precedentă fusese cotată la 6,1371 lei.
Evoluția simultană a principalelor valute arată că mișcarea nu s-a limitat la raportul leu-euro. Cursul monedei naționale este influențat de condițiile de pe piața valutară, de percepția asupra economiei și de contextul financiar internațional.
Cursul record apare într-un context economic și politic dificil
Noul maxim al euro este consemnat într-o perioadă în care România traversează o etapă complicată din punct de vedere economic. Creșterea economică a încetinit, inflația s-a menținut la niveluri ridicate în prima parte a anului, iar incertitudinea politică a rămas un factor important pentru piețele financiare.
Pe plan politic, președintele Nicușor Dan l-a desemnat la 17 septembrie pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Este a treia nominalizare pentru formarea unui nou guvern, după ce tentativele anterioare nu au dus la instalarea unui nou Cabinet.
Mureșan a acceptat desemnarea și a început discuțiile pentru constituirea unei echipe guvernamentale, însă situația parlamentară rămâne complicată, în lipsa unei majorități clar conturate pentru susținerea noului Guvern.
În acest context, evoluția cursului este urmărită inclusiv prin prisma riscurilor asociate finanțelor publice. Incertitudinea privind direcția politicii economice și fiscale poate conta în evaluarea României de către investitori și agențiile internaționale de rating.
În același timp, presiunile asupra economiei nu provin exclusiv din zona politică. România se confruntă cu necesitatea continuării consolidării fiscale, cu un nivel ridicat al deficitului și cu costuri importante de finanțare. Evoluția dobânzilor, a inflației, a deficitului extern și a datoriei publice rămâne relevantă pentru percepția asupra economiei.
România se apropie de o nouă evaluare a ratingului suveran
Evoluția leului se produce și înaintea unei noi evaluări programate de agențiile internaționale de rating. S&P Global Ratings urmează să publice pe 2 octombrie 2026 următoarea evaluare privind ratingul suveran al României.
Agenția a realizat deja în luna mai o evaluare neplanificată, după dizolvarea guvernului de coaliție. Atunci, S&P a reconfirmat ratingul României la „BBB-”.
În prezent, Fitch și S&P evaluează România la „BBB-”, în timp ce Moody’s acordă țării ratingul „Baa3”. Toate cele trei mari agenții au o perspectivă negativă asupra ratingului României.
Aceste evaluări sunt urmărite îndeaproape deoarece ratingul suveran influențează percepția creditorilor și investitorilor asupra riscului asociat finanțării statului. O eventuală modificare a evaluării poate avea implicații asupra costurilor de finanțare și asupra accesului la capital, deși evoluția cursului valutar nu depinde de un singur indicator.
Pentru economia românească, combinația dintre deficitul bugetar, datoria publică, costurile cu dobânzile, ritmul de creștere economică și stabilitatea politică reprezintă unul dintre principalele puncte urmărite de piețele financiare.
Ce efect poate avea euro mai scump asupra economiei și populației
Un curs de 5,2788 lei pentru un euro are implicații directe și indirecte pentru economie. Una dintre principalele căi prin care deprecierea leului poate ajunge în prețuri este costul importurilor. România importă o gamă largă de bunuri, materii prime și servicii, iar pentru produsele care includ componente cumpărate în valută, un euro mai scump poate majora costurile în lei.
Impactul nu este însă uniform și nici automat. Prețurile finale depind de structura costurilor fiecărui produs, de ponderea componentelor importate, de cererea de pe piață și de evoluția prețurilor internaționale. De asemenea, companiile pot absorbi temporar o parte din creșterea costurilor în marje, astfel încât deprecierea cursului nu se transferă obligatoriu integral și imediat către consumator.
Cursul este important și pentru persoanele sau firmele care au obligații financiare denominate în euro. Ratele, facturile sau alte plăți stabilite în moneda europeană devin mai costisitoare în lei atunci când moneda națională se depreciază.
În cazul creditelor și contractelor exprimate în lei, efectul direct al cursului este diferit și depinde de structura cheltuielilor și de expunerea furnizorului sau companiei la importuri.
Pentru companii, fluctuațiile cursului pot avea efecte atât asupra costurilor, cât și asupra veniturilor. Firmele care importă produse sau materii prime sunt mai expuse unei deprecieri a leului, în timp ce exportatorii pot beneficia, în anumite condiții, de venituri în valută convertite într-o sumă mai mare în lei.
Un nou record valutar nu înseamnă automat o creștere identică a tuturor prețurilor
Depășirea recordului din mai trebuie privită în contextul mai larg al economiei și al pieței valutare. Un curs mai ridicat al euro poate amplifica presiunile inflaționiste prin importuri, însă efectul final depinde de mai mulți factori și de durata mișcării valutare.
Prețurile internaționale, cererea internă, costurile cu energia și materiile prime, politica monetară și fiscală, precum și comportamentul companiilor pot influența modul în care variațiile cursului se transmit în economie.