Guvern nou sau anticipate? Ce soluții îi vor propune partidele lui Nicușor Dan

România intră joi în cea mai importantă rundă de consultări de la începutul crizei politice. Președintele Nicușor Dan va primi toate partidele parlamentare și intenționează să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru înaintea plecării la Adunarea Generală a ONU.

Diferența față de consultările precedente este uriașă: pentru prima dată, președintele admite că alegerile anticipate nu mai pot fi excluse.

Partidele trebuie să aleagă între compromisul necesar instalării unui guvern și riscul de a fi trimise din nou în fața alegătorilor.

Consultări după 135 de zile de criză

Programul începe la ora 9.00 cu PSD, urmat de AUR, PNL, USR, UDMR, grupul minorităților naționale, SOS România, POT, grupul Uniți pentru România și parlamentarii neafiliați.

PSD are cel mai mare grup parlamentar, iar AUR conduce în sondaje și cere alegeri anticipate.

PNL, USR și UDMR vin cu o propunere comună de premier, dar fără voturile necesare.

Formațiunile mici pot completa o majoritate. Nu o pot construi singure.

Toate drumurile duc la 233 de voturi

Pentru învestirea unui guvern sunt necesare cel puțin 233 de voturi.

Niciuna dintre formulele prezentate până acum nu le are fără sprijinul, participarea sau măcar absența organizată a adversarilor.

Aceasta este realitatea pe care toate declarațiile politice încearcă să o ascundă.

România nu duce lipsă de candidați pentru funcția de prim-ministru. Duce lipsă de partide dispuse să voteze același candidat.

PSD vine cu Sorin Grindeanu

PSD susține un guvern construit în jurul său și îl are drept propunere de premier pe Sorin Grindeanu.

Social-democrații merg la Cotroceni cu două formule: un executiv minoritar PSD sau o coaliție mai largă, dar condusă de partid.

Avantajul PSD este aritmetica.

Fără voturile sale, un cabinet PNL–USR–UDMR nu poate trece decât printr-o combinație complicată de minorități, neafiliați și partide mici.

Colaborarea cu AUR rămâne elefantul din cameră

Dezavantajul PSD este politic.

Partidul a dărâmat Guvernul Bolojan împreună cu AUR, dar conducerea social-democrată evită să transforme această colaborare parlamentară într-o alianță oficială de guvernare.

În același timp, există lideri PSD care nu mai prezintă intrarea AUR la guvernare drept un scenariu imposibil.

Grindeanu a început să pronunțe și cuvântul „anticipate”.

Nu neapărat pentru că PSD le dorește (deși credem că da, le dorește), ci pentru că amenințarea îi mărește puterea de negociere.

Un partid poate cere mai mult când știe că adversarii săi se tem și mai tare de urne.

PNL, USR și UDMR îl readuc pe Siegfried Mureșan

PNL, USR și UDMR merg la Cotroceni tot cu Siegfried Mureșan, europarlamentar liberal și vicepreședinte al PPE.

Este o candidatură cu profil european, construită în jurul fondurilor comunitare, PNRR, programului SAFE și relației cu Bruxelles-ul.

Formula rămâne însă minoritară. Cele trei partide au aproximativ 164 de parlamentari. Chiar dacă li s-ar adăuga cele 17 voturi ale minorităților naționale, ar rămâne la mare distanță de pragul de 233.

PNL și USR închid ușa către PSD

Mandatul anunțat înaintea consultărilor este mai rigid decât formulele negociate în vară.

PNL, USR și UDMR păstrează candidatura lui Siegfried Mureșan, iar liberalii spun că nu vor susține un guvern PSD.

USR refuză, la rândul său, să intre într-un executiv alături de social-democrați.

Acordul de reciprocitate discutat în iunie nu mai este oferta oficială a celor două tabere.

Atunci, PSD ar fi putut permite învestirea unui cabinet PNL–USR–UDMR, urmând ca partidele de centru-dreapta să tolereze ulterior un guvern social-democrat.

Acum, fiecare tabără vrea Palatul Victoria și refuză să ofere celeilalte voturile necesare.

AUR vrea puterea sau alegeri

Poziția AUR este cea mai simplă.

George Simion va cere fie mandatul pentru formarea unui guvern în care partidul să participe, fie dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate.

AUR nu are majoritatea necesară, dar are un interes electoral limpede. Sondajele îl plasează mult peste scorul obținut la ultimele alegeri parlamentare.

Fiecare lună de blocaj îi permite să spună că „partidele sistemului” refuză votul popular de teamă că își vor pierde mandatele.

Pentru AUR, eșecul consultărilor nu este o catastrofă. Este combustibil electoral.

UDMR încearcă să apropie PSD și PNL

UDMR nu are un candidat propriu și insistă asupra unei majorități transparente și stabile. Formațiunea îl susține pe Siegfried Mureșan și exclude o colaborare guvernamentală cu AUR.

Rolul său este important, dar nu decisiv.

UDMR poate consolida o majoritate, însă nu poate acoperi ruptura dintre PSD și blocul PNL–USR.

Kelemen Hunor încearcă, în schimb, să găsească o formulă pe care cele două tabere să o poată vota fără ca vreuna să recunoască victoria celeilalte.

Kelemen Hunor propune „guvernul instituțional”

Liderul UDMR introduce în negocieri o variantă aflată între guvernul politic revendicat de PSD și cabinetul tehnocrat despre care vorbește PNL:

un „guvern instituțional”.

Executivul ar fi format în principal din funcționari superiori ai statului — directori generali, secretari generali și secretari generali adjuncți — cu minimum 25 sau 30 de ani de experiență în administrație.

Ar fi oameni care cunosc ministerele, procedurile și mecanismele bugetare și care au lucrat, de-a lungul timpului, atât cu PSD, cât și cu PNL.

Statul, pus temporar să se conducă singur

Diferența față de un guvern tehnocrat clasic este importantă.

Nu ar fi aduși manageri din companii private sau specialiști care trebuie să descopere administrația după instalarea în funcție.

Cabinetul ar fi alcătuit din oameni proveniți chiar din aparatul central.

Cu alte cuvinte, statul ar fi pus temporar să se conducă singur.

Formula are avantajul presupusei competențe administrative și dezavantajul lipsei unei răspunderi politice clare.

Funcționarii pot ține ministerele în mișcare, dar nu pot inventa singuri majoritatea de 233 de voturi. Nici nu pot lua decizii politice grele fără protecția partidelor.

O formulă de compromis încă nenegociată

Kelemen Hunor recunoaște că varianta nu a fost încă negociată cu celelalte partide. Nu există niciun candidat de premier și nicio listă de miniștri.

Este, deocamdată, o încercare de a crea o zonă neutră între PSD și PNL.

Dacă Grindeanu și Mureșan se blochează reciproc, „guvernul instituțional” poate deveni mai mult decât o idee lansată pe culoarele Parlamentului.

Poate fi ambalajul sub care partidele acceptă un compromis fără să-l numească guvern PSD, PNL sau prezidențial.

Luca Niculescu, varianta cea mai puțin probabilă

Numele diplomatului Luca Niculescu a fost prezentat în ultimele zile, pe surse, drept posibilă soluție a Cotroceniului.

Fost ambasador al României în Franța, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național al procesului de aderare la OCDE, Niculescu are profilul unui premier independent și proeuropean.

Dar tocmai această variantă pare acum cea mai puțin probabilă.

Un nume folosit pentru testarea partidelor

Nicușor Dan nu a confirmat public că îl va desemna, iar numele diplomatului ar putea fi mai degrabă un balon de încercare sau un instrument de negociere.

Prin lansarea variantei Niculescu, Cotroceniul a putut testa disponibilitatea partidelor de a vota un candidat independent.

Reacțiile au fost reci.

PSD cere un guvern condus de social-democrați, iar PNL și USR îl susțin în continuare pe Siegfried Mureșan.

Varianta poate fi chiar un bluff destinat să preseze cele două tabere:

dacă nu acceptă compromisul, președintele le poate amenința cu desemnarea unui om din afara jocului lor.

Independența unui premier nu produce însă automat 233 de voturi.

Fără un acord politic prealabil, Niculescu ar fi doar următorul candidat trimis la sacrificare.

Anticipatele au devenit posibile, dar nu automate

Constituția nu permite dizolvarea Parlamentului doar pentru că partidele se ceartă.

Articolul 89 stabilește două condiții:

să treacă 60 de zile de la prima solicitare de învestitură fără ca Parlamentul să fi acordat încrederea unui guvern și să fie respinse cel puțin două asemenea solicitări.

Cabinetul propus de Adrian Veștea a fost respins oficial pe 22 iunie. A obținut numai 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, față de cele 233 necesare.

Retragerea lui Tomac nu este un vot respins

Eugen Tomac își depusese anterior mandatul fără să prezinte Parlamentului un program și o listă de miniștri.

Retragerea sa nu poate fi tratată drept solicitare de învestitură respinsă. Parlamentul nu a votat un cabinet Tomac.

Dacă și următorul guvern este respins, Cotroceniul va putea susține că sunt întrunite cele două condiții din articolul 89:

trecerea celor 60 de zile și respingerea a două solicitări de învestitură.

O posibilă dispută constituțională

Interpretarea ar putea provoca însă o dispută juridică.

A doua respingere ar veni după expirarea intervalului de 60 de zile, iar România nu are un precedent care să lămurească fără echivoc această situație.

Chiar dacă sunt considerate îndeplinite condițiile, dizolvarea nu este obligatorie.

Constituția spune că președintele „poate” dizolva Parlamentul, după consultarea șefilor celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.

Cine se teme, de fapt, de alegeri

AUR dorește anticipatele pentru că speră să transforme avantajul din sondaje într-o poziție dominantă în Parlament.

Partidele mici și parlamentarii care riscă să nu mai prindă un mandat le vor evita cu orice preț.

PSD are infrastructura necesară pentru o campanie, dar nu are garanția că va rămâne primul partid.

PNL și USR ar putea beneficia de prezentarea unei alternative comune, însă ar intra în alegeri purtând în spate austeritatea și lunile de paralizie guvernamentală.

UDMR nu are motive să prefere aventura electorală unei soluții negociate, deși Kelemen Hunor admite că varianta anticipatelor trebuie luată serios în calcul.

Arma așezată pe masă

Anticipatele sunt, deocamdată, arma așezată pe masa consultărilor.

Toată lumea o arată. Puțini vor cu adevărat să apese pe trăgaci.

AUR speră să câștige. Celelalte partide încearcă să folosească amenințarea alegerilor pentru a obține condiții mai bune la negocieri.

Dar, după 135 de zile de criză, diferența dintre amenințare și decizie începe să se subțieze.

Nicușor Dan are trei variante reale

Prima variantă este desemnarea lui Sorin Grindeanu.

PSD ar fi obligat să demonstreze că poate strânge majoritatea pe care susține că o are la îndemână.

A doua este desemnarea lui Siegfried Mureșan.

PNL, USR și UDMR ar trebui să găsească încă peste 50 de voturi, într-un Parlament în care PSD refuză să le ofere sprijinul.

A treia este formula propusă de Kelemen Hunor:

un guvern instituțional alcătuit din oameni ai administrației și acceptat temporar de marile partide.

Luca Niculescu rămâne, în acest moment, o versiune ”pe surse” a Președinției. Mai curând numele folosit pentru testarea și presarea partidelor decât candidatul cu cele mai mari șanse de a fi desemnat.

România nu mai are nevoie de încă un nume

Consultările de joi nu trebuie să producă doar încă un candidat pentru funcția de prim-ministru. România a consumat destule nume.

Trebuie să producă 233 de voturi.

Dacă ele nu există, Nicușor Dan va mai putea desemna un premier.

Dar, din acel moment, nu va mai desemna numai un om.

Va alege între un guvern politic, un cabinet instituțional și drumul, așteptat și recomandabil, încă neclar juridic, către alegeri anticipate.