Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul lumii!

Anul trecut, Europa a cunoscut cel mai cald an înregistrat. Temperatura medie a suprafeței mării din Europa a fost cea mai caldă înregistrată.

Ediția din 2023 a raportului Copernicus Climate Change Service (C3S*) European State of the Climate (ESOTC), produs pentru prima dată împreună cu Organizația Meteorologică Mondială (OMM), prezintă o imagine sumbră. Odată cu temperaturile record, au venit umiditatea solului de suprafață mai uscată decât media, incendiile de vegetație, secetele și inundațiile.

Raportul ESOTC din 2023, publicat pe 22 aprilie, oferă descrieri și analize ale condițiilor și variațiilor climatice de pe tot sistemul Pământului. În acest an, pe lângă examinarea evenimentelor cheie și a impactului acestora, se discută și despre politica și acțiunile climatice, cu accent pe sănătatea umană. Datele din ESOTC 2023 sună un clopoțel de avertizare despre necesittea unei acțiuni globale coordinate, urgentă, pentru a atenua schimbările climatice.

Temperaturile pentru anul trecut au fost peste medie în cea mai mare parte a Europei, unele părți ale Europei de Est înregistrând temperaturi cu până la 2,6 °C peste medie și părți din Alpi cu până la 2,3 °C peste medie. O mare parte din sud-estul Europei și părți din vestul și centrul Europei au cunoscut cel mai cald an înregistrat.

Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire, temperaturile crescând de aproximativ două ori mai mult decât rata medie globală. Conform ESOTC 2023, cei mai călduroși trei ani înregistrati pentru Europa au avut loc cu toții din 2020, iar cei zece cei mai călduroși, din 2007.

„În 2023, Europa a fost martora celui mai mare incendiu înregistrat vreodată, unul dintre cei mai umezi ani, valuri mari de căldură mari și inundații devastatoare pe scară largă. Temperaturile continuă să crească, făcând datele noastre din ce în ce mai vitale în pregătirea pentru impactul schimbărilor climatice”, a declarat directorul C3S, Carlo Buontempo.

Vara 2023 nu a fost cea mai caldă înregistrată în Europa, dar au fost condiții care au fost, uneori, extreme. Au existat contraste de temperatură și precipitații, pe tot continentul și de la o lună la alta. „Vara prelungită” (iunie până în septembrie) a cunoscut valuri de căldură, incendii, secete și inundații.

Nord-vestul Europei a înregistrat cea mai caldă lună iunie, în timp ce zonele mediteraneene au înregistrat precipitații mult peste medie pentru această lună. În iulie, acest model a fost aproape inversat. În august, sudul Europei a înregistrat temperaturi mai calde decât media, iar septembrie a fost cea mai caldă înregistrată pentru Europa în ansamblu. O mare parte a Europei a fost afectată de valuri de căldură în timpul verii prelungite, iar atât în august, cât și în septembrie s-au înregistrat, de asemenea, evenimente severe de inundații.

„Criza climatică este cea mai mare provocare a generației noastre. Costul acțiunii climatice poate părea ridicat, dar costul inacțiunii este mult mai mare. După cum arată acest raport, trebuie să folosim știința pentru a oferi soluții pentru binele societății”, a spus secretarul general al OMM, Celeste Saulo.

Legat de temperaturile ridicate, 2023 a înregistrat un număr record de zile cu „stres termic extrem”. Raportul notează că există o tendință de creștere a numărului de zile cu cel puțin „stres termic puternic” în toată Europa. În vârful unui val de căldură în iulie, 41% din sudul Europei a fost afectată de „stres termic puternic”, cu potențiale de impact asupra sănătății. În general, numărul efectelor negative asupra sănătății legate de fenomenele meteorologice și climatice extreme este în creștere – mortalitatea cauzată de căldură a crescut cu aproximativ 30% în ultimii 20 de ani și se estimează că decesele cauzate de căldură au crescut în 94% din regiunile europene monitorizate.

În cea mai mare parte a anului 2023, Europa a înregistrat un pericol de incendiu peste medie. Niveluri ridicate de pericol de incendiu au fost observate la începutul verii în nordul Europei, cauzate de condițiile mai calde decât media, observate în mai și iunie. Mai târziu în timpul verii, în timp ce zonele nordice au experimentat condiții mai umede decât media, o secetă persistentă a contribuit la creșterea condițiilor de pericol de incendiu în sud-vestul Europei. Incendii mari au avut loc în Portugalia, Spania, Italia și mai ales în Grecia, unde a avut loc cel mai mare incendiu înregistrat vreodată în Europa, la aproximativ 96.000 de hectare.

Drept urmare, sezonul incendiilor de vegetație din 2023 a înregistrat a patra suprafață arsă ca mărime înregistrată în Uniunea Europeană, cu un total de aproximativ 500.000 de hectare. Emisiile totale lunare de incendiu au fost la sau sub medie pe tot parcursul anului, cu excepția lunii iulie, când incendiile mari din Grecia au condus la valori peste medie.