Europa trebuie să plătească: The Economist a calculat cât va costa ca Ucraina să oprească Rusia

Conform unei analize publicate de The Economist, în următorii patru ani, sprijinul financiar necesar pentru ca Kievul să poată opri avansul Rusiei și să își refacă infrastructura devastată ar putea ajunge la 389 de miliarde de dolari.

Povara financiară a Europei se dublează

De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, în 2022, Europa a furnizat Ucrainei ajutor militar și financiar direct în valoare de 206 miliarde de dolari, depășind contribuția Statelor Unite, estimată la 133 de miliarde de dolari. Însă, potrivit proiecțiilor, povara bugetară a țărilor europene urmează să crească semnificativ — de la aproximativ 0,2% din PIB-ul colectiv, la 0,4%, arată The Economist.

Administrația Trump a redus substanțial finanțarea Ucrainei, limitându-se la sprijin logistic și informațional, ceea ce a transferat responsabilitatea principală către Uniunea Europeană. Publicația britanică notează că acest test financiar va demonstra dacă Europa este încă capabilă să acționeze independent pe scena geopolitică, fără să se bazeze pe sprijinul Washingtonului sau al Beijingului.

Ucraina, între nevoi uriașe și resurse limitate

Bugetul anual de apărare al Ucrainei se ridică în prezent la 65 de miliarde de dolari, în timp ce cheltuielile pentru alte servicii guvernamentale totalizează 73 de miliarde de dolari. Veniturile interne acoperă doar 90 de miliarde de dolari, ceea ce lasă Kievului un deficit bugetar de aproximativ 50 de miliarde de dolari pe an.

18:13, 27.10.2025 • Internațional

Putin este complet dezinformat despre situația de pe front. Raportul care a indignat chiar și pe bloggerii ruși

12:15, 26.10.2025 • Apărare

Moșteanu dezvăluie planul defensiv al României: parteneriat cu Ucraina și investiții în tehnologie anti-dronă

La acestea se adaugă echipamentele militare furnizate de aliați — inclusiv rachete americane și sisteme de apărare aeriană europene — care, numai în 2025, însumează 40 de miliarde de dolari. Acest sprijin permite Ucrainei să își mențină pozițiile pe front, însă costurile continuă să crească.

Cheltuielile pentru apărare cresc anual cu aproximativ 20%, ajungând deja la aproape două treimi din bugetul militar oficial al Rusiei. Totuși, analiștii estimează că cheltuielile reale ale Moscovei ar putea fi de două ori mai mari, ceea ce ar însemna o diferență de trei la unu în favoarea Kremlinului.

Estimările The Economist: 5% creștere anuală a nevoilor de apărare

Conform publicației britanice, nevoile totale de apărare ale Ucrainei ar putea crește cu 5% pe an, iar reconstrucția infrastructurii distruse de război va necesita încă 5 miliarde de dolari anual. În total, necesarul pentru următorii patru ani — incluzând armele furnizate, sprijinul bugetar și costurile de reconstrucție — este evaluat la 389 de miliarde de dolari.

The Economist subliniază că finanțarea trebuie să continue chiar și după încheierea conflictului, pentru ca Ucraina să își refacă stocurile de muniții și să mențină o armată capabilă să descurajeze o nouă agresiune rusă.

Căutarea surselor de finanțare: toate privirile spre „împrumutul pentru reparații”

Problema centrală rămâne însă proveniența fondurilor. Uniunea Europeană a planificat deja o contribuție de 15 miliarde de dolari până în 2027, iar partenerii non-europeni — cu excepția Statelor Unite — ar putea oferi aproximativ 2 miliarde de dolari anual. În plus, FMI ar urma să sprijine Ucraina cu încă 10 miliarde de dolari, stimulând și alte surse de finanțare.

În aceste condiții, cea mai viabilă soluție pare a fi așa-numitul „împrumut pentru reparații”, garantat prin activele rusești înghețate în Europa, în valoare de 163 de miliarde de dolari. Majoritatea acestor fonduri se află în conturi belgiene, iar utilizarea lor devine o temă fierbinte pe agenda liderilor europeni.

Belgia, principalul obstacol în calea deciziei europene

Publicația Politico a relatat că Uniunea Europeană va trebui să aprobe acest „împrumut reparatoriu” la summitul din 18 decembrie, întrucât fondurile interne ale Ucrainei acoperă nevoile bugetare doar până în aprilie 2026.

Totuși, la summitul din 23 octombrie, Belgia s-a opus propunerii, susținând că țara sa ar suporta principalele riscuri financiare dacă activele rusești ar fi folosite în acest scop. O eventuală blocare a inițiativei ar putea întârzia semnificativ procesul de finanțare și ar pune presiune suplimentară pe economiile europene.