Kovesi vine la Ministerul de Finanțe. Evaziunea românească din TVA a ajuns în atenția Parchetului European.

Problemele generate de evaziunea din taxa pe valoare adăugată (TVA) au adus-o în România pe șefa Perchetului European, Laura Codruța Kovesi. Aceasta merge în cursul zilei de marți la Ministerul de Finanțe condus de social – democratul Adrian Câciu pentru a discuta despre un proiect menit să reducă acest gen de infracțiuni.

Lucian Heiuș, președintele ANAF, a anunțat deja că se va întâlni cu șefa Parchetului European, ce are competențe pe tranzacțiile transfrontaliere de peste 10 milioane euro.

„Evaziunea pe TVA este deja pe competența lor și ne întâlnim ca să găsim mecanisme pentru a putea să oprim această evaziune pe TVA. Există un gap foarte mare de TVA în România, iar ăsta este unul din punctele în care vom acționa foarte ferm acum și anul viitor. Aceasta va fi una dintre zonele în care vor direcționa analiza de risc va fi partea de TVA. Ne întâlnim (cu Kovesi, n.r.) pentru a găsi mecanisme să colaborăm să oprim această evaziune pe TVA”, a declarat Heiuș în cadrul evenimentului organizat de Curs de Guvernare – „Provocările fiscale – la ce să se aștepte economia?”.

„Mă bucur că am putut contura o imagine cu privire la direcția în care se îndreaptă activitatea de control în viitorul apropiat, dar și la mecanismele pe care le utilizăm pentru a crește gradul de colectare și conformarea voluntară”, a mai spus Heiuș.

10:25 • Dezvăluiri

Laura Kovesi: „O organizaţie criminală din România a folosit fondurile UE destinate dezvoltării Deltei Dunării pentru alte proiecte”

10:01 • Dezvăluiri

Laura Codruța Kovesi, pas cu pas spre alegerile prezidențiale

Nemulțumirile fostei șefe DNA legate de România

La sfârșitul lunii iunie, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, anunța că analizează posibilitatea sesizării Comisiei Europene pentru activarea mecanismului de condiționarea a fondurilor europene de statul de drept în România.

Nemulțumirile erau generate de legea care transpune o directivă europeană privind avertizorii de integritate, ce elimina raportarea anonimă a faptelor de corupție. Un alt motiv de nemulțumire era legat de întârzierea considerabilă a autorităților de la București privind alocarea personalului pentru biroul Parchetului European din România.

„Dacă nu reușiți să protejați avertizorii, limitați detectarea. Dacă nu detectați, nu puteți investiga și urmări penal.

Procurorul-șef european a reținut că la 29 iunie 2022 Camera Deputaților din România a adoptat în cele din urmă o lege care vizează transpunerea Directivei privind protecția avertizorilor.

Pe baza analizei preliminare a legii și, în special, a modificărilor aduse proiectului de lege la 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acesteia de către plen, procurorul-șef european evaluează dacă unele dintre aceste dispoziții ar fi contrare Directivei privind protecția avertizorilor de integritate și ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecție, stabilit de legislația națională încă din 2004.

Principala îngrijorare este că acest lucru ar putea avea un efect de descurajare a potențialilor avertizori din România, afectând negativ nivelul de detectare a fraudelor cu bani UE.

De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent ce asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire publică în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv fraudă fiscală, corupție sau alte încălcări ale Dreptului Uniunii referitoare la punerea în aplicare a bugetul Uniunii sau la protecția intereselor financiare ale Uniunii.

În plus, este important de amintit că EPPO nu a primit încă numirea a 9 procurori europeni delegați din România și că a existat o întârziere considerabilă privind alocarea pentru biroul EPPO din România a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară în sprijinul operațiunile sale.

Procurorul-șef european analizează dacă această situație persistentă, combinată cu ultimele evoluții, ar justifica un raport către Comisia Europeană în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protejarea bugetului UE ( nr- condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept)”, a transmis, prin intermediul unui comunicat de presă, fosta șefă a DNA.

Dosarele românești vizate de Parchetul European

Parchetul European avea în lucru la finalul anului trecut, 44 de dosare penale în România, conform raportului privind activitatea desfășurată de instituție în primele luni de funcționare.
Prejudiciile sunt estimate la 1 miliard 300 de milioane de euro. 7 procurori români au fost desemnați să lucreze la Parchetul Uniunii.

În total la finalul anului trecut erau 515 dosare în lucru la Parchetul European.