Exclusiv. Ce se află în spatele atitudinilor pro și contra vaccin și cum se poate explica teoria conspirației? Părerea psihologului

Subiectul vaccinării contra Covid-19 a dat naștere multor discuții și controverse. Un studiu recent arată, procentual, câți români sunt dispuși să se vaccineze, câți nu doresc acest lucru și care sunt principalele motive pentru care refuză vaccinarea.

Din numărul total de respondenți, doar 36% au spus că se vor vaccina imediat ce li se va permite, în vreme ce 26% spun că vor mai aștepta măcar un an, iar restul de 38% nu doresc sub nicio formă să se vaccineze. Între mediul rural și cel urban există diferențe de opinie. Doar 24% dintre cei din mediul rural doresc imunizarea, comparativ cu 45% în mediul urban.





Ba chiar mai mult, la prima categorie, peste jumătate dintre ei au declarat că nu se vor vaccina niciodată. Chiar dacă autoritățile, în persoana președintelui Iohannis ori a premierului Cîțu, s-au vaccinat în public tocmai pentru obținerea unei mai mari încrederi a românilor, se pare că această încredere e greu de obținut. Sunt atitudini pro vaccin și păreri contra, de ambele părți mergându-se uneori până la extreme în ceea ce privește fermitatea opiniilor.

Despre ce se află de fapt în spatele tuturor acestor lucruri, la nivel psihologic vorbind (în condițiile în care la mijloc e în joc sănătatea tuturor, pe fondul unei pandemii a cărei proveniență nu se cunoaște încă), am stat de vorbă cu psihologul și trainerul Ofelia Neagu.  

Ofelia Neagu, se pare că teama de efecte adverse și testarea insuficientă a vaccinurilor sunt doar câteva dintre motivele care îi țin pe români departe de a se vaccina…

Dacă stăm să analizăm părerile și comentariile la postări, articole online pe această temă și dacă ne uităm pur și simplu în jur, la prieteni, familie, cunoscuți, vom remarca diferite argumente de ambele părți- și pro și contra vaccinului. Dacă ne uităm mai departe, în spatele unora dintre aceste argumente, se află o serie de nevoi psihologice, pe care merită, poate să le înțelegem.

Dacă ne uităm la argumentele pro, se remarcă printre acestea accentul pus pe responsabilitatea față de ceilalți, pe diminuarea sau managementul riscurilor. Iar pentru aceștia, vaccinul este soluția potrivită.

Se petrece totul pe baza unei lipse de informații? Sau la mijloc e altceva? 

Atunci când vorbim fie de o mică reticență față de vaccin, sau chiar de o părere fermă, vehemență împotriva sa, argumentele celor care adoptă această poziție sunt diferite. Pe de-o parte, în anumite situații, poate fi vorba pur și simplu de o lipsă de informații despre vaccin, despre modul de funcționare a acestuia sau poate de o dificultate în a distinge între informațiile valide, corecte despre vaccin, dintre surse de încredere și ceea ce numim fake news, sau pur și simplu păreri neavizate.

Uneori argumentele contra vaccinului, la fel ca și reacțiile, merg în direcția explicațiilor legate de componența acestuia, prin informații care se referă la compoziția vaccinului, la modul de producție, la modul de funcționare al acestuia. Vedem citate informații din diferite site-uri, unele dintre ele mai mult sau mai puțin științifice. Sunt informații care fac referire la domenii extrem de specializate, pe care puțini dintre noi le înțelegem complet și corect în mod real, cu atât mai puțin putem face o analiză specializată pe marginea lor, neavând competențe reale în domeniile respective. Sigur că este normal să căutăm informații și să ne documentăm, însă de la un punct încolo nu mai avem o competență reală să facem analize complexe pe marginea lor și merită luată în calcul opinia avizată a unor specialiști în aceste domenii, medici, care ne pot ajută cu o analiză specializată și validă.

Cum e cu efectul Dunning-Krueger despre care se tot vorbește atât de mult în ultimul timp? 

Cred că în astfel de situații – care ne pot face să ne lansăm în tot felul de analize și să jonglăm cu informații ori concepte pe care nu le stăpânim de fapt în mod real, neavând studii de specialitate – am putea vorbi și despre efectul Dunning- Krueger. Care reprezintă nimic altceva decât o eroare de apreciere a propriei competențe, în anumite domenii. Astfel, sunt persoane care evaluează în mod eronat competența lor că fiind mult mai mare decât în realitate. Acest comportament se datorează incapacității persoanelor respective de a-și recunoaște și evalua în mod corect nivelul lor, tocmai din cauza lipsei de cunoștințe și competențe în domeniul respectiv.

Ce se întâmplă în momentul în care mintea noastră nu are informații complete despre o situație?

Ce să se întâmple, se încearcă umplerea golului informațional cu posibile ipoteze, unele dintre ele reale și corecte, unele nu, tocmai pentru a reduce incertitudinea.

Mai mult, această perioadă în mod clar poate aduce cu sine și a și făcut-o de altfel, într-o mai mare sau mai mică măsură, un sentiment al pierderii controlului. Nu controlăm decât foarte puțin din ceea ce se întâmplă, iar acest lucru ne afectează puternic nevoia de certitudine, de control, de siguranță.

Ei și aici intrevine o temă delicată: cum se poate explica intervenția teoriei conspirației? Pe fondul pandemiei și mai ales pe fondul vaccinării.

Dacă vorbim de teoriile conspirației, merită să ne întrebăm ce a dus la crearea acestora în mintea noastră. Acestea au, poate, în spate, o serie de temeri și nevoi ale noastre ca oameni, în principal nevoia de control, de siguranță, nevoia de a reduce incertitudinea. Noi, ca oameni, avem o mare problemă cu gestionarea incertitudinilor. Iar situația pandemiei, reprezintă în primul rând o noutate, o ieșire din zona de confort, o foarte mare incertitudine, cu care nu ne-am mai confruntat până acum, nu avem informații suficiente.

În momentul în care începem să investigăm, în momentul în care credem că facem anumite conexiuni, că identificăm tipare ce în mintea noastră confirmă o teorie a conspirației, căpătăm de fapt un sentiment de putere, de control, asupra unei situații pe care de fapt nu o controlăm în mod real. Dar ne dă o stare de bine pe moment, faptul că într-un fel sau altul avem impresia că facem ceva pentru a controla situația. Mai mult, ne poate da o formă de satisfacție personală legată de propria imagine faptul că avem sentimentul că am descoperit o serie de tipare, informații ascunse cumva altora. Acest lucru ne poate da cumva sub altă formă un sentiment de control, făcându-ne să ne simțim cumva speciali, prin urmare intangibili, neexpuși pericolelor pandemiei.

De ce atâta încăpățânare în ceea ce privește teoriile conspirației?

Da, cred că se poate observa uneori în argumentație și o oarecare inflexibilitate în a accepta că există și argumente valide, care ne pot invalida propria noastră părere. În plus, noi ca oameni, suntem influențați de ceea ce se numește„“confirmation bias” (distorsiune de confirmare). Acest lucru apare în momentul în care avem un set de valori, convingeri, principii, extrem de bine „înrădăcinate”, un astfel de principiu fiind, poate: „Vaccinurile nu sunt bune, sunt în general riscante”.

Suntem înclinați în mod natural să căutăm și să găsim ori să vedem în jurul nostru dovezi care confirmă credințele sau teoriile noastre puternic înrădăcinate, despre lume. Suntem în mod spontan atenți  la ceea ce se potrivește cu credințele, principiile și valorile noastre și tindem să ignorăm și să nu dăm atenție faptelor și argumentelor care le pun sub semnul întrebării, sau le contrazic, chiar dacă aceste fapte ori argumente sunt perfect valide. În acest moment, deschiderea noastră către o altă opinie va fi aproape de zero, căutând și reținând din informațiile pe care le citim despre noul vaccin doar ceea ce ne confirmă teoria noastră- aceea că: „Vaccinurile nu sunt bune, sunt în general riscante”.

De ce apare această eroare cognitivă?

Din dificultatea de a accepta că o părere a noastră atât de puternică despre lume și viață în general este greșită, sau măcar poate fi pusă sub semnul întrebării. Mai mult, uneori, astfel de principii chiar ne marchează identitatea, stilul de viață, iar a le contrazice înseamnă să ne punem sub semnul întrebării propria noastră identitate, propriile alegeri, stilul de viață, etc. Acest lucru este greu de tolerat și riscăm să ajungem astfel tocmai în acest bias de confirmare. 

La ce merită să fim atenți?

Merită să luăm în calcul permanent și să verificăm, nu doar legat de vaccinare, dacă părerile pe care ni le-am format și deciziile pe care le luăm, nu sunt cumva afectate, influențate de aceste nevoi psihologice și erori cognitive. Trebuie să nu cădem în capcana propriilor convingeri (în care poate cădea oricine, oricât de antrenat ar fi să observe propriile erori cognitive), indiferent cât ne dorim ca acestea să fie adevărate. Și trebuie să nu uităm nicio clipă că gândirea noastră este una rațională, care ia un calcul argumente și informații valide, științifice, avizate!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...