EXCLUSIV. Cel mai mare jaf imobiliar al României, Cartierul Henri Coandă din București, a atins dimensiuni incredibile

În urmă cu aproape 20 de ani, în nordul Capitalei, s-au pus bazele celui mai mare jaf imobiliar la României pentru care nici până astăzi nu a dat nimeni socoteală.

Istoria jaful ANL din nordul Capitalei a început în 2003

Istoria acestei inginerii imobiliare care se numește cartierul ANL Henri Coandă a început în 2003, când ministrul Transporturilor de atunci Miron Mitrea și ex-premierul Adrian Năstase au lansat o ofertă imobiliară extrem de tentantă: case cochete, cu suprafețe între 100 și 300 de metri pătrați, la care se adăugau curți, terase, garaje, toate la prețuri de construcție minime, scutite de TVA.

Costul unei vile cu suprafață construită de 120 mp era de 55.000 de euro, iar al uneia de peste 300 mp construiți, 160.000 de euro. Astfel, pe un teren cu o suprafață de 115,9 hectare și amplasat în partea de nord a Capitalei, în zona complexului Sere Pipera-Aeroportul Băneasa-Comuna Voluntari (60,55 ha aparțin Sectorului 1 al Municipiului București și alte 55,41 ha orașului Voluntari), s-a decis construirea cartierului ANL Henri Coandă care prevedea construcția a 1.109 case cu credit ipotecar: 522 de locuințe în Sectorul 1, București și 587 de locuințe în zona orașului Voluntari.

De asemenea, au mai demarat lucrările și pentru 11 blocuri cu un număr total de 121 apartamente cu 1 – 5 camere. Dintre acestea, 5 blocuri cu un număr total de 81 de apartamente se construiesc în sectorul 1, București, iar în orașul Voluntari, celelalte 6 blocuri cu un număr total de 40 de apartamente.

Acest chilipir imobiliar a atras avalanșe de cereri, care depășeau oferta ANL de doar 1.109 case, așa că s-a făcut o selecție pe calculator „prin utilizarea unui soft care a determinat ordinea finală a solicitanților”.

Amânări peste amânări

Toate aceste case și apartamente au fost contractate prin credit ipotecar și unul dintre criteriile ANL pentru obținerea unei asemenea locuințe era ca solicitanți căsătoriți, până în 35 de ani și care să nu fi fost proprietari de locuință.

Din cauza diverselor amânări, inclusiv contestări pe numele celor care au achiziționat vile fără să respecte criteriile ANL, lucrările au fost blocate mai bine de 10 ani și nici până azi nu s-a făcut recepția finală a tuturor locuințelor ANL din acest cartier. Începând din 2005 și până azi, indiferent de cine a fost la guvernare sau primar al Capitalei ori al Sectorului 1, că la Voluntari a fost și este edil doar Florin Pandele, toți la un ison au dat asigurări că lucrările vor finalizate.

Între timp, s-au făcut unele lucrări de canalizare, câteva străzi s-au asfaltat, dar numărul celor care s-au mutat în casele și apartamentele ANL din acest cartier este destul de mic. Însă, ca urmare a întârzierilor foarte mari la finalizarea construcțiilor, mulți dintre cei care și-au contractat o locuință în acest cartier prin credit ipotecar au cesionat contractul către alt beneficiar sau chiar l-au vândut, deși locuința nu avea recepția finală.

După 20 de ani, doar 9% din casele ANL au recepția finală

Pentru a afla cum arată radiografia la zi a cartierului Henri Coandă, PUTEREA a solicitat ministrului UDMR al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila Cseke, să prezinte care este situația actuală a acest proiect imobiliar păstorit Agenția Națională pentru Locuințe (ANL). Răspunsul acestuia a fost uluitor și arată adevărata dimensiune a acestui jaf imobiliar.

”Pe terenul din Cartierul ANL Henri Coandă se edifică 1.108 locuințe individuale, cuplate sau înșiruite, și 11 blocuri cu un număr de 121 de apartamente”, se menționează în răspunsul MDLPA dar pe site-ul ANL se menționează 1.109 locuințe. Una s-a pierdut pe drumul dintre ANL și MDLPA. Dar, până acum s-au încheiat doar 770 de procese verbale de predare-primire încheiate cu beneficiarilor de case și 180 de procese verbale de recepție la terminarea lucrărilor la aceste case.

De asemenea, s-au mai încheiat procese verbale de recepție parțială pentru 209 case, iar recepții finale s-au făcut doar pentru 99 de case-70 în Sectorul 1 și 29 la Voluntari. Practic, din totalul de 1.108 de case, doar 99 au fost finalizate și predate la cheie, adică doar 9%. Totodată, din 121 de apartamente ANL contractate doar 28 a fost predate beneficiarilor.

ANL

Ministerul Dezvoltării: ”S-au înstrăinat locuințe ANL fără acordul ANL”

PUTEREA a mai solicitat ministrului Attila Cseke să precizeze ”Câte case și apartamente ANL din cartierul Henri Coandă care au fost contractate prin credite ipotecar mai sunt la ora actuală la cel care a contractat creditul ipotecar?”, dar răspunsul a fost unul incredibil. ”Facem precizarea că nu există o evidență clară în acest sens, având în vedere că un număr important de beneficiari au întocmit documente de înstrăinare (cesionare sau vânzare-cumpărare), fără acordul ANL sau după preluarea locuinței. Din documentele existente la nivelul Agenției Naționale pentru Locuințe au fost încheiate 96 de contracte de cesiune a contractelor de construire”, se menționează în răspunsul MDLPA.

Adică, ANL condus acum de directorul general Gabriel Ionuț Stanciu care gestionează, administrează și răspunde de Cartierul Henri Coandă nu știe exact câți beneficiari și-au vândut casele ANL. Asta demonstrează că ANL este sat fără câini! Incredibil, dar adevărat!

Afacere ANL de ”succes”. Beneficiarul, și cu casa vândută și cu subvenția luată

Dar din răspunsul MDLPA mai reiese că există și 96 de contracte de cesiune a contractelor de construire, adică 96 de beneficiari au renunțat în favoarea altui beneficiar. Numai, că din evidențele ANL rezultă că 64 de beneficiari din cartierul Henri Coandă (27 din Sectorul 1 și 37 din Voluntari) au returnat subvențiile la ANL, ca urmare a cesionării/vânzării locuințelor către alți beneficiari sau a renunțării la locuințele contractate.

Potrivit MDLPA, suma totală încasată (și restituită ulterior către bugetul de stat), reprezentând subvenții returnate la ANL ca urmare a cesionării/vânzării locuințelor către alți beneficiari sau a renunțării la locuințele contractate, a fost de 3.308.975,87 lei, adică circa 662.000 de euro.

Practic, reiese că media subvenției returnate către stat este de aproximativ 10.500 de euro. Asta înseamnă că 32 de beneficiari și-au vândut casele fără să returneze subvenția primită de la stat, iar statul, cu acordul ANL, a fost păgubit cu circa 330.000 de euro. Dar, din păcate, nicio instituție de stat nu a catadicsit să scaneze acest jaf imobiliar din nordul Capitalei. De ce oare?