Reportaj. 1 Martie: Mărțișorul și simbolurile sale de noroc și luptă cu demonii!

Ce mai e un Mărțișor în ziua de azi? Simbol, bijuterie și poate mai mult decât atât: Mărţişorul a fost înscris de UNESCO, în anul 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Dosarul de includere a Mărțișorului pe lista UNESCO a fost depus de România alături de Bulgaria, Macedonia şi Republica Moldova, țări în care există această tradiţie a primăverii.

Pe vremuri, mărţişorul reprezenta un obicei atât de bine ancorat în preocupările de primăvară ale bucureştenilor, încât scriitorul Tudor Arghezi se întreba „Ce-i un mărţişor pentru un străin de Bucureşti?”. Putea mărţişorul să fie mai mult decât o „leţcaie de aur” atârnată în piept? „Omul, oricât ar fi de îngrijorat de neajunsurile zilnice, îşi va aminti întotdeauna de sărutare şi podoabă”, spunea Arghezi.





Dacă pe vremuri mărţişorul era doar un simbol al primăverii, al renaşterii naturii, al revigorării, astăzi s-a pierdut cu totul sensul. Gestul de a oferi un mărţişor are acum alte conotaţii. Simbolul se bate cu opulenţa sau nici măcar. Goana după mărţişoare devine obositoare, alegerea cea mai bună este tot mai greu de definit şi realizat, cadoul a devenit tot mai sofisticat, mai scump, ori mai kitsch. E despre zbaterea Mărțișorului între valorile trecutului și cele ale prezentului. După mai multe schimbări de-a lungul istoriei, mărţişorul încearcă să ţină pasul cu dinamismul ori chiar cinismul lumii. Însă originalitatea este cea care, de cele mai multe ori, are de suferit, după cum subliniază Irina Wagner, cofondatoare Wagner Arte: „Mărțisoarele au devenit comune în ultimii ani și întotdeauna serializate. Interpretarea lor, asa cum o propunem noi, înseamnă revenirea la prospețime și, nu în ultimul rând, încărcare cu o energie nouă”.

De la șaormerie, la protocolul de altădată

Casa Wagner deține, printre multele sale colecții de bijuterii din porțelan, și o colecție de mărțișoare vintage, ca pe vremuri. Așa au vrut surorile să transmită mesajul lor de primăvară și de speranță (căci avem nevoie de speranță în aceste vremuri), prin imagini frumoase, candide ce sugerează iubirea dezinteresată, aprecierea sinceră ce trece de la o persoană, către o altă persoană.

Sunt imagini transferate pe porțelan și înnobilate cu aur. Personal sunt foarte legată de tradiția mărțișoarelor încă din copilărie, când era o mare bucurie să primim aceste surprize colorate. Mama era profesoară, așadar venea încărcată în fiecare an de mărțișoare de la elevi, prilej de bucurie într-o copilărie fără o mare varietate de jucării și fără tablete, erau un motiv de joacă și contemplare. Nu mai zic că le dădeam mai departe prietenelor mele. Inventam adevărate povești cu acele micuțe personaje colorate, povești pe care încă le port cu mine”, își amintește Irina.  Ea mai crede că ne putem salva oarecum din derizoriul la care a ajuns viața: „Cumva, în lumea asta de fast food, în care și relațiile umane și gesturile dintre oameni sunt ca la șaormerie, sau ca atunci când înfuleci un hambuger, rămâne ketchup la colțul gurii și-l ștergem cu mâneca, noi propunem revenirea la protocolul de altă dată, mesele tihnite, respect și bucuria de a trăi în armonie.”

Hei, coşar, coşar… Acesta e farmecul mărțișorului

Pe de altă parte Ana Wagner – director creativ, sora Irinei, vorbește și ea despre farmecul mărțișorului de altădată. „Nu am vrut să reinventăm mărțișorul, ci să avem acele  imagini vintage – dacă îți aduci aminte de mărțișoarele cu coșarul care avea o inimioară în capătul scăriței, de potcoavă, de buchețelul de viorele, de trifoiul cu patru foi, pe care le primeam când eram copii. Tipul acesta de imagini le-am pus pe forme cât mai mici de porțelan, care să fie prinse simplu, în bold. Acesta e farmecul mărțișorului.”

Și pentru că tot a adus Ana vorba despre coșarul acela cu inimioară (pe care îl am și eu drept „moștenire” de 1 Martie, de la mama mea), după trifoiul cu patru foi – despre care unele legende spun că este singurul lucru pe care Eva l-a luat cu ea când a fost izgonită din Paradis, coşarul (sau hornarul) este al doilea simbol considerat ca fiind purtător de noroc, de Mărțișor (și nu numai). Ca o paranteză, originea acestui simbol este necunoscută. Se presupune că prin rolul său în prevenirea focului, coşarul este cel care luptă permanent cu demonii şi-i învinge, cărbunele reprezentând purificarea prin foc, iar funinginea pe care o lasă în urma lui, protecţia împotriva bolilor. Hornarul care aduce fericire şi prosperitate a născut multe superstiţii de-a lungul timpului. Cum ar fi că dacă întâlneşti un hornar, trebuie să îţi pui o dorinţă.

Dacă întâlniți vreun coșar, nu uitaţi să-i furaţi un fir din perie, ca să aveți noroc!

Rolul unui talisman magic

La modul „istoric” vorbind, pe vremea dacilor, simbolurile primăverii erau confecționate în timpul iernii și se purtau doar după 1 martie. Mărțișoarele erau atunci, potrivit etnologilor, pietricele albe și roșii înșirate pe o ață și se purtau la gât. Culoarea roșie, dată de foc, sânge și soare, simboliza viața, deci femeia, iar culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înțelepciunii bărbatului. Șnurul mărțișorului reprezintă, prin urmare, împletirea armonioasă a celor două.

După unele tradiții, firul Mărțișorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieții copilului la naștere, Dochia toarce firul primăvara, la nașterea anului agrar. În tradiţa populară, mărţişorul avea și are rolul unui talisman magic, menit să-l apere pe cel care-l purta. Firul era agăţat în crengile unui pom fructifer sau se păstra la icoană. Prin magia împletirii armonioase a celor două fire alb-roșu, ce simbolizau unitatea contrariilor, se credea că aduce sănatate şi pază de boli.

Prin urmare, vă propunem să nu omiteți un „detaliu”: șnurul de Mărțișor se poartă la mâna stângă sau la piept, în dreptul inimii, întreaga lună martie, după care se leagă de ramura înmugurită a unui pom roditor, ca să vă poarte noroc. Din bătrâni români zicere…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...