EXCLUSIV. Klaus Iohannis, singurul care mai poate bloca uriașul tun financiar olimpic „țesut” de Ludovic Orban pentru COSR

La scurt timp după declanșarea campaniei electorale pentru șefia PNL, Ludovic Orban depune un proiect de lege extrem de controversat, atenție, neavizat de către premierul Florin Cîțu, dar cu dedicație care va ”ciurui” din greu bugetul de stat.

Ludovic Orban: ”COSR se confruntă cu mari dificultăți financiare”

Pe 17 mai 2021, se depunea la Biroul Permanent al Camerei Deputaților proiectul de Lege privind unele măsuri de sprijin financiar acordate Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi Comitetului Naţional Paralimpic inițiat de Ludovic Orban, Gigel Știrbu și Bogdan Huțucă.

Ulterior, acest proiect susținut de 40 de parlamentari liberali, cea mai mare parte dintre ei sunt în tabăra Orban, a trecut ca prin brânză la Senat și, săptămâna trecută, la Camera Deputaților, urmând să fie trimis spre promulgare președintelui Klaus Iohannis.

Prin adoptarea acestui proiect se acordă sprijin financiar Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR) şi Comitetului Naţional Paralimpic. Astfel, de anul viitor, un procent de 1% din taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces, precum şi din celelalte taxe prevăzute de lege se constituie ca venit al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român și 0,2% ca venit al Comitetului Național Paralimpic (CNP).

Surprinzător, proiectul are avizul Consiliului Legislativ, dar nu și al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaților. În expunerea de motive, cei trei inițiatori – Orban, Știrbu și Hușucă, susțin că ”COSR se confruntă cu mari dificultăți financiare, iar pentru susținerea adecvată a activității olimpice, este necesară identificarea de surse de finanțare certe”. Și tot ei au identificat și sursele de finanțare, argumentând că ”în România, a luat amploare activitățile de organizare a jocurilor de noroc, inclusiv de organizare a pariurilor sportive care fac și ele parte din această categorie”.

Sacul fără fund

Numai că liberalii lui Orban care au susținut acest proiect nu au precizat în nota de fundamentare cât estimează că se încasează de la jocurile de noroc ca să se poată aproxima ce bani vor ajunge la COSR și CNP. Adică va fi pe principiul sacului fără fără fund în care nu se știe cât se bagă și cât se ia. 

În schimb, inițiatorii recunosc că ”COSR se confruntă cu mari dificultăți financiare”, deși au beneficiat de multiple surse de finanțare. Astfel, conform articolului 75 din Legea nr.69/2000 a educației fizice și sportului, sursele de finanțare a Comitetului Olimpic și Sportiv Român se constituie din:

  1. sume de la bugetul de stat;
  2. timbrul olimpic, reprezentând 10% din valoarea tuturor biletelor de acces la manifestările sportive;
  3. venituri provenite din încasările Regiei Autonome “Loteria Națională”, stabilite potrivit legii;
  4. donații și legate;
  5. sponsorizări;
  6. venituri realizate din acordarea dreptului de folosință a emblemei Comitetulului Olimpic și Sportiv Român și a altor drepturi de proprietate intelectuală olimpice;
  7. contribuții din partea Comitetului Internațional Olimpic și a Solidarității Olimpice;
  8. venituri din organizarea și exploatarea pronosticurilor și pariurilor sportive, în condițiile legii;
  9. alte venituri, conform legislației în vigoare;
  10. sume rămase din exercițiul financiar precedent;
  11. o pătrime din sumele realizate potrivit art. 70 alin. (1) lit. c).

Numai că, potrivit informațiilor oficiale nu se știe exact ce bani s-au rulat de către COSR. Este vorba de sumele provenite din ”contribuții din partea Comitetului Internațional Olimpic și a Solidarității Olimpice”, ”venituri provenite din încasările Regiei Autonome “Loteria Națională”, ”venituri realizate din acordarea dreptului de folosință a emblemei Comitetului Olimpic și Sportiv Român și a altor drepturi de proprietate intelectuală olimpice” și chiar ”venituri din organizarea și exploatarea pronosticurilor și pariurilor sportive”.

Practic, de ani de zile, COSR refuză să facă publice veniturile provenite din sursele mai susmenționate și chiar în ultimii ani n-a mai transmis nici către Ministerul Tineretului și Sportului suma veniturilor extrabugetare, așa cum stipulează cadrul legal în vigoare.

45.000.000 de euro a cheltuit COSR de la MTS din 2017 până la Tokyo

Potrivit documentelor oficiale obținute de PUTEREA de la Ministerul Tineretului și Sportului (MTS), Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR), condus de comisarul șef de poliție Mihai Covaliu, a primit de la bugetul de stat, prin MTS, din 2017 și până la Jocurile Olimpice de la Tokyo, suma de 211.342.399 de lei, adică circa 45 de milioane de euro, ceea ce ar reprezenta cam 5.000.000 de euro pe an. 

Astfel, în 2017, COSR a primit de la MTS 20.300.000 de lei, în 2018 21.124.000 de lei, în 2019 69.025.000 lei, în 2020 63.933.639 lei și în 2021 36.959.760 de lei. Însă, în 2017 și 2018 COSR a comunicat către MTS și veniturile extrabugetare pe care le-a obținut, adică 28.875.000 de lei în 2017 și 28.104.358 lei în 2018 ceea ce a însemnat 56.979.358 lei, dar din 2019 n-a mai comunicat aceste date despre încasările extrabugetare. De ce oare? 

Nu trebuie omis faptul că la ultimele două ediții ale Jocurilor Olimpice de vară de la Rio de Janeiro și Tokyo, România a obținut cele mai slabe rezultate din istoria participării la această competiție.

Justificare eronată

Numai că informațiile menționate în nota de fundamentare a acestui proiect de lege sunt prezentate eronat ca să, vezi Doamne, să se justifice inițierea acestui proiect.

”Pentru anul 2021, sumele alocate de la bugetul de stat COSR sunt de 65 de milioane de lei, în scădere față de cele aprobate prin legea bugetului de stat pe anul 2020 care au fost de 69.600.000 de lei”, se precizează în documentul oficial al proiectului de lege. Dar, argumentația că suma alocată anului 2021 este mai mică decât în 2020 este prezentată trunchiat. Și în 2020 și 2021 s-au alocat sume mai mari pentru participarea la Jocurile Olimpice de vară Tokyo 2020, dar, din cauza pandemiei COVID 19, competiția s-a desfășurat în 2021.

Practic, s-au alocat bani timp de doi ani de zile pentru participarea JO de la Tokyo, dar competiția a fost organizată o singură dată. Dar cum a împărțit bani și pe ce, numai tandemul din fruntea COSR poate ști, adică comisarul șef de poliție Mihai Covaliu și secretarul general, colonelul pensionar de Armată, George Boroi, cel care conduce de fapt COSR ca pe propria feudă.

Orban vrea bani pentru huzurul conducerii militare de la COSR

Nu trebui omis faptul că între brașovenii Ludovic Orban și Mihai Covaliu este o prietenie strânsă, fapt demonstrat și de avansarea la apelul bocancilor la gradul de comisar șef de poliție a lui Mihai Covaliu. Acesta este remunerat de Ministerul de Interne pentru gradul de comisar șef de poliție, dar, totodată primește și o indemnizație lunară de la COSR de vreo 2.700 de euro.

Pe lângă acești bani, comisarul șef de poliție Covaliu a mai făcut reclamă și pentru o bancă privată. Dar, cel care taie și spânzură la COSR este secretarul general, colonelul pensionar de Armată George Boroi, cel care timp de 13 ani a îngropat în mocirla mediocrității și amatorismului cel mai galonat club sportiv din România, adică CSA Steaua București. De cinci ani, pensionarul Boroi este vătaful COSR și ajutat de politistul Covaliu au reușit să scufunde și COSR în mocirla mediocrității și dilentantismului.

La mâna lui Iohannis

Acum, când au ajuns la fundul sacului, vor bani de la jocurile de noroc ca să-și mențină huzurul olimpic și să toace bani fără să de socoteală.

Poate totuși președintele Klaus Iohannis va avea curiozitatea să ceară instituțiilor statului să vadă cum s-au cheltuit bani la COSR și totodată să retrimită la Parlament acest proiect de legea inițiat de Ludovic Orban măcar pentru a transparentiza folosirea banilor publici și nu numai de către COSR.

1 COMENTARIU

  1. Uită-te săptămâna aceasta! Cea mai lungă eclipsă parțială de lună a SECOLULUI va avea loc vineri dimineață, făcând luna să pară roșie timp de aproximativ 3,5 ore, spune NASA. „Aceasta este o eclipsă parțială excepțional de adâncă”, a explicat EarthSky , lăsând doar o fărâmă subțire de Lună expusă la lumina directă a soarelui în punctul de eclipsă maximă. Apusul lunii are loc în America de Sud și Europa de Vest înainte de încheierea eclipsei, așa că va rata etapele ulterioare și nu va fi vizibil deloc în Africa sau Orientul Mijlociu.
    Cei din sudul Angliei vor începe să vadă că luna devine roșiatică la 07:18, dar va fi chiar deasupra orizontului și abia vizibilă. Acest lucru se datorează faptului că apusul lunii are loc la ora 7:24 la Londra, la doar câteva minute după ce luna începe să treacă în umbra – partea centrală a umbrei Pământului.
    „Așadar, dacă spectatorii nu au o vedere clară a orizontului de nord-vest (unde se va apune Luna), va fi incredibil de greu de observat”, a adăugat astronomul.
    Pământul nu va mai vedea o altă durată de această durată până la 8 februarie 2669, totuși există o eclipsă totală de Lună în mai 2022, va fi şi ultima.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...