EXCLUSIV. Reorganizare haotică a Ministerului Economiei, dar cu dedicații speciale de la Claudiu Năsui

Ministrul USR al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Claudiu Năsui, demonstrează de la zi la zi că este paralel cu ceea ce înseamnă administrație centrală, adică habar nu are de cum se manageriază un asemenea minister.

O dovadă extrem de elocventă despre amatorismul său managerial este că până azi nu a fost în stare să promoveze în Guvern o hotărâre de reorganizare a ministerului, iar proiectul pe care-l vrea să-l arunce pe masa premierului Florin Cîțu (vezi documentul în facsimil) este un „ghiveci” administrativ și legislativ care va genera haos în minister și va lăsa loc la o mulțime de aranjamente și combinații controversate.

Organigramă… șchioapă, dar cu dedicație

Dintr-o analiză sumară a organigramei Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) propuse de Claudiu Năsui rezultă că direcțiile suport sunt supradimensionate în raport cu direcțiile de specialitate, împărțind practic același număr de posturi.

Astfel, avem șase direcții generale care nu mai au nimic în subordinea lor, adică direcții, servicii sau birouri. Cum poți să ai direcție generală, fără să nu ai nimic în subordine.

În schimb, ministrul Claudiu Năsui a considerat că Corpul de control trebuie să fie direcție generală, dar nu poate fi direcție generală industria de apărare sau resursele minerale.

Totodată, vrea să înființeze Direcția Generală Reglementare și Debirocratizare, dar nu se știe cum și cu cine vor funcționa direcțiile generale.  

Nu cumva, ministrul Claudiu Năsui vrea să facă toate numirile pe „mute” pentru posturile neincluse în organigramă?

În aceste condiții mai putem vorbi în mod transparent de o eficientizare a activității ministerului? Oare, ce va spune Agenția Națională a Funcționarilor Publici despre organigrama „țesută” pe „genunche” de Claudiu Năsui?

Despre turismul, la vară și la …și altele

Din nota de fundamentare a proiectului de act normativ nu rezultă care va fi direcția sau serviciul responsabil cu promovarea ofertei turistice a României. În notă, la mențiunea privind organizarea Direcției Generale Promovarea Economiei, turismul apare menționat printre altele.

Turismul va avea o structură specializată și dedicată promovării sale sau va fi tratat la și altele? Probabil, nu este exclus, că se pregătește preluarea promovării și gestionării a celor 50 milioane euro de către OMD Central, pentru care sunt deja pregătite, de mai mulți ani, numeroase ONG-uri bine „intenționate” în topirea fondurilor din turism?

De asemenea, din proiectul „țesut” de Năsui nu rezultă clar, care este structura responsabilă cu autorizarea operatorilor economici din turism și atestarea persoanelor care desfășoară activități specifice (ghizii de turism, managerii în activitatea de turism, directorii de hotel și directorii de restaurante etc.).

Practic, din analiza notei de fundamentare a proiectului de HG nu rezultă structura responsabilă, aceste activități fiind menționate vag la Direcția Generală Reglementare și Debirocratizare.

Până în prezent, activitatea de autorizare, de control și promovare au reprezentat de-a lungul timpului linii de bază ale tuturor instituțiilor care au avut rol de autoritate centrală în domeniul turismului. Totodată, nu se înțelege dacă va exista o structură responsabilă cu autorizarea, întrucât această activitate tehnică este extrem de importantă pentru sectorul turism.

Master-planul de turism este în… aer

Dar, surpriză! Proiectul de act normativ „țesut” pe repede înainte de Claudiu Năsui nu menționează care este structura responsabilă de implementarea Master-planului privind investițiile în turism (HG nr. 558 din 4 august 2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investițiilor în turism – Masterplanul investițiilor în turism – și a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiții în turism). 

Se va renunța la implementarea acestui master-plan sau va fi aruncat printr-un cotlon al ministerului?

Atașații de turism sunt… off-line

Proiectul de hotărâre privind reorganizarea și funcționarea MEAT prevede 83 de posturi economice în străinătate și 40 de atașați de turism de turism. Numai că proiectul de act normativ face referire doar la înființarea reprezentanțelor de turism din străinătate, dar nu se precizează nimic de atribuțiile atașaților și de înființarea acestora peste hotare.

Unde își vor  desfășura activitatea atașații? În aeroport, în gară sau pe stradă? Dar, un lucru e cert: atașații de turism se vor deplasa pe jos sau cu bicicleta pentru că în proiect nu este prevăzut niciun autoturism pentru atașații de turism. De ce nu au trecut în organigramă separat numărul pentru rețeaua externă de turism, rămâne un mister? Sau poate din prostie?

De ce nu vor să înființeze de la început această rețea și pentru turism? Poate că acum este oportun și urgent să se înființeze aceste reprezentanțe promovare turistică externe ca până la eradicarea pandemiei să avem funcționale aceste reprezentanțe, care să se ocupe de promovarea turistică a României. Practic, în viziunea lui Năsui, atașații de turism sunt off-line!

Antreprenoriat doar cu numele

Potrivit proiectului de act normativ, ministerul se numește al Economiei, Antreprenoratului și Turismului, dar fără să aibă vreo structură de antreprenoriat, IMM-uri sau mediul de afaceri în noua organigramă.

Deși se pot înființa ulterior compartimente, birouri, servicii, dar prin ordin de ministru nu se pot direcții. Așadar acest minister al antreprenoriatului rămâne doar cu numele, nu și cu direcții de specialitate care să îi sprijine pe antreprenori în activitatea acestora. La fostul minister MEEMA, existau câteva direcții importante în acest sens:

  1. Direcția Antreprenoriat și Programe pentru IMM-uri
  2. Direcția Mediul de Afaceri
  3. Direcția Politici Industriale
  4. Direcția Instrumente și Programe pentru Promovarea Exportului

Nici una din cele de mai sus care au făcut parte din fostul MEEMA nu mai apar în noua organigrama a MEAT. De ce oare?

Mai multe articole...

1 COMENTARIU

  1. INFORMAȚII MITTELEUROPEANE: Numai România este cu adevărat serioasă printre euro-flirturi. Croația și Bulgaria, două țări mai mici din Europa de Sud-Est, fără alternative, sunt în prezent pe un drum spre euro. Aici, Republica Cehă sau, într-o oarecare măsură, Ungaria sau Polonia ar fi candidați mai potriviți. Chiar și nivelul veniturilor României în raport cu zona euro este mai mare decât cel al Croației sau Bulgariei.
    Aici, sentimentul față de euro a fost întotdeauna pozitiv, atât în ​​rândul persoanelor fizice, cât și al autorităților. În prezent, suntem înclinați să vedem România în „sala de așteptare” din zona euro la sfârșitul anilor 2020. Pentru România, stimulentele sunt probabil cele mai mari atunci când se analizează utilizarea pe scară largă a euro și atitudinea generală pozitivă față de monedă în cadrul populației. Mai mult, economiile substanțiale în euro complică procesul de creditare, deoarece extinderea împrumuturilor în valută este mult mai restricționată decât în ​​trecut. Chiar dacă rata inflației a rămas la niveluri scăzute în ultimul deceniu și rata de schimb a fost suficient de stabilă, depozitele în euro reprezintă o mare parte din totalul depozitelor populației… .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole