Extrema dreaptă franceză sub lupa lui Kövesi: 4,3 milioane de euro suspecte în conturile partidului lui Marine Le Pen

Europa politică pare să fi învățat să coabiteze cu extrema dreaptă. Dar nu și Parchetul European. Sub conducerea româncei Laura Codruța Kövesi, instituția cu sediul la Luxemburg a declanșat o anchetă de proporții ce vizează tocmai partidul lui Marine Le Pen, Adunarea Națională (Rassemblement national, RN), și alianța sa de la Bruxelles – fostul grup Identitate și Democrație (ID).

Parchetul European investighează cheltuieli ilegale în tabăra populistă de la Bruxelles. România, din nou în centrul luptei anticorupție europene.

În vizor: cheltuirea necorespunzătoare a peste 4,3 milioane de euro din fonduri europene, între 2019 și 2024. Bani care, potrivit inspectorilor financiari, nu au ajuns în scopurile declarate, ci au alimentat direct rețeaua de apropiați ai Le Pen, prin firme de comunicare și tipografie, controlate discret de oameni din cercul ei intim.

Ce investighează Parchetul European?

Declarația a fost scurtă, dar cu greutate. Purtătoarea de cuvânt a Parchetului European a confirmat deschiderea anchetei, fără a oferi detalii suplimentare, tocmai pentru a proteja integritatea investigației. Dar presa internațională a reconstruit tabloul din surse paralele.

Potrivit unei analize interne a Direcției de Afaceri Financiare din cadrul Parlamentului European, sumele ar fi fost canalizate către două entități comerciale strâns legate de anturajul Marinei Le Pen:

• e-Politic, agenție de comunicare controlată de Frédéric Chatillon (fost consilier al lui Le Pen), ar fi primit 1,7 milioane de euro în urma unei „licitații pur formale”, afectate de „probleme grave de conformitate”;
• Unanime, companie condusă de Sighild Blanc, soția lui Chatillon, ar fi încasat 1,4 milioane de euro pentru servicii de tipografie, în condițiile în care ulterior contractul a fost externalizat la un cost mult mai mic, generând o marjă de profit estimată la 260.000 de euro.

Potrivit anchetei, toate aceste cheltuieli sunt considerate ilegale, întrucât nu respectă normele privind utilizarea fondurilor europene – fonduri care, în teorie, ar trebui să finanțeze activități politice transparente, nu să alimenteze buzunarele clientelei de partid.

Rețeaua Le Pen și dubla față a populismului

Deși partidul francez RN nu a ocupat funcții de conducere în cadrul grupului ID în perioada 2019–2024, anchetatorii susțin că el ar fi fost principalul beneficiar al sumelor cheltuite. Grupul ID – care a inclus și formațiuni din Italia, Austria și Germania – a fost dominat în trecut de Liga Nordului condusă de Matteo Salvini, însă investigația indică o puternică concentrare a banilor în jurul nucleului francez.

Schema descrisă de jurnaliștii de la Le Monde, Die Zeit, Falter și emisiunea Kontraste nu este nouă: fonduri publice, contracte opace, firme de partid, oameni fideli în posturi cheie, licitații cu dedicație, iar la final… profit. Profit personal și electoral.

Kövesi, coșmarul populismului european

Prezența Parchetului European în acest dosar nu este întâmplătoare. Laura Codruța Kövesi, fosta șefă a DNA, devenită prima procuroră-șefă europeană, și-a câștigat o reputație severă, chiar dură, tocmai prin anchetele care au vizat figuri politice de prim rang din România.

Acum, la cârma unui instrument european cu jurisdicție asupra fraudelor cu fonduri UE, Kövesi pare să aplice același standard: nimeni nu e prea sus ca să nu poată fi anchetat. Nici măcar liderii unei extreme drepte în ascensiune.

Nu e prima oară când Le Pen se află în colimatorul justiției. Într-un dosar distinct – cel privind asistenții parlamentari fictivi ai eurodeputaților RN – Marine Le Pen a fost condamnată în Franța la ineligibilitate politică. Deocamdată, sentința nu e definitivă, iar apelul se va judeca până în vara lui 2026.

Dar faptele se adună. Și mai ales banii.

Un model care se repetă

Ce vedem aici nu e doar un caz francez. Este un model recurent în politica europeană a populismului: discursul anti-sistem este deseori dublat de o rețea paralelă de sifonare a fondurilor publice.

În timp ce Le Pen și aliații săi tună împotriva birocrației de la Bruxelles și „dictaturii comisarilor nealeși”, în culise rulează contracte grase, semnate de aceiași „nealeși” pe care îi critică la TV.

Această ipocrizie sistemică este acum în vizorul Parchetului European. Iar faptul că o româncă – și nu orice româncă, ci simbolul luptei anticorupție din Est – conduce această anchetă, dă întregului caz o greutate geopolitică și morală majoră.

Reacția Marinei Le Pen: „Nu știu nimic”

Săptămâna trecută, Le Pen a declarat senin că „nu cunoaște conținutul dosarului” și că „nu s-a uitat peste el”. Este o strategie familiară: negarea, minimalizarea, victimizarea.

Dar ancheta merge mai departe. Și, în stilul cunoscut al Laurei Kövesi, fără spectacol, fără scurgeri inutile, doar cu pași fermi în direcția exactă: urmărirea banilor.

România, cu fața curată la masa Europei

Într-un moment în care politica europeană se clatină sub valul populismului, România are, prin Laura Codruța Kövesi, o poziție-cheie. Nu doar de prestigiu, ci de garanție că principiile europene – transparența, legalitatea, buna administrare – nu sunt doar vorbe frumoase.

Iar dacă ancheta va confirma suspiciunile, nu doar Le Pen va fi atinsă, ci întreaga rețea de partide care au profitat de discursul „anti-Bruxelles” în timp ce trăiau din banii Bruxelles-ului.

Omul potrivit la locul potrivit, nu?

Europa nu are nevoie doar de reguli, ci de oameni care să le aplice, chiar și atunci când e vorba de personaje influente, toxice sau pur și simplu zgomotoase. Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi arată că nimeni nu este deasupra legii – nici măcar cei care promit „să o facă praf”.

Când populismul se hrănește din bani publici, lupta anticorupție devine și o luptă pentru adevăr. Iar în acest caz, adevărul va ieși la suprafață – cu sau fără voia Marinei Le Pen.