Fermierii se simt abandonați de autoritățile europene

La un an de la protestele fermierilor din întreaga Europă, un nou sondaj realizat în rândul fermierilor europeni scoate la iveală o realitate îngrijorătoare. Cea mai mare parte dintre fermierii europeni se simt ignorați de autorități. Frustrările lor sunt legate mai ales de accesul la tehnologiile moderne necesare pentru o agricultură durabilă și competitivă.

Sondajul, realizat de Ipsos la cererea CropLife Europe, relevă că, deși jumătate dintre fermierii europeni au participat la protestele din 2023–2024, 91% dintre aceștia sunt în continuare nemulțumiți de reacția autorităților, atât la nivel național, cât și european. În ciuda atenției mass-media și a sprijinului public, fermierii afirmă că schimbările concrete în politicile agricole sau veniturile suplimentare lipsesc cu desăvârșire. Sondajul a fost realizat în nouă state membre ale Uniunii Europene: Franța, Germania, Spania, Italia, Polonia, România, Olanda, Irlanda și Belgia.

Fermierii vor acces la tehnologii noi și reducerea birocrației

69% dintre fermieri declară că veniturile lor nu sunt suficiente pentru a-și menține afacerea. Este nevoie urgentă de simplificarea procedurilor administrative și de acces sporit la sprijin financiar, consideră ei.

Accesul limitat la inovație este un alt motiv de nemulțumire. Lipsa accesului la biopesticide, biotehnologie și instrumente de agricultură de precizie frânează progresul. Extinderea disponibilității acestor tehnologii este esențială pentru creșterea productivității și sustenabilității fermelor, spun agricultorii

Dar prioritatea numărul unu pentru fermierii europeni este reducerea poverii birocratice. Simplificarea proceselor și reducerea formalităților ar economisi timp și resurse prețioase.

În ceea ce privește viitorul, peste jumătate dintre fermieri sunt îngrijorați de perspectivele pe termen lung ale agriculturii. Este nevoie de o distribuție mai echitabilă a profitului de-a lungul lanțului agroalimentar pentru a asigura o recompensare corectă a muncii fermierilor, arată rezultatele studiului.

Unul din cinci fermieri afirmă că intenționează să părăsească agricultura în următorii cinci ani — iar 5% chiar în decurs de un an. Acesta este un semnal clar de alarmă: agricultura trebuie să devină mai viabilă și mai atractivă pentru noile generații.

„Fermierii și-au exprimat clar nemulțumirile. A venit momentul să acționăm împreună. Prin eliminarea decalajelor tehnologice și asigurarea unei remunerări echitabile, Uniunea Europeană poate sprijini fermierii în construirea unui viitor agricol durabil, competitiv și rezilient în fiecare stat membru”, și-a exprimat punctul de vedere Olivier de Matos, Director General al CropLife Europe.

„Rezultatele subliniază o nevoie urgentă de acțiune din partea U.E: reducerea birocrației, asigurarea unei concurențe echitabile și stabilirea unor marje corecte pe piață pentru toți actorii din lanțul agricol”, a mai subliniat acesta.

Cum se vede din România

În ceea ce îi privește pe fermierii români, lucrurile nu stau diferit. Când au vorbit despre principalii factori de presiune, fermierii români au pus accentul pe provocările legate de condițiile climatice, în timp ce creșterea prețurilor la inputuri și costurile generale reprezintă principala preocupare pentru fermierii români. Prețurile de vânzare al produselor sunt, de asemenea, surse majore de îngrijorare.

Vorbind despre ecoul protestelor, dintre cei 38% din fermierii români care au participat la protestele din 2024, 81% rămân în continuare nemulțumiți de reacția autorităților.

Rata de utilizare a noilor tehnologii agricole în România este încă destul de scăzută, cu un nivel mediu de adoptare de 20–30%. Instrumentele digitale (DST) și imaginile satelitare sunt cele mai adoptate practici în prezent, în timp ce utilizarea dronelor și roboților este mult mai restrânsă. Fermierii români arată cel mai ridicat nivel de susținere pentru noile tehnici genomice, 49% declarând că le-ar adopta, relevă studiul

22% dintre agricultori declară că intenționează să renunțe la meseria de fermier în următorii cinci ani, în principal din cauza presiunii economice. 44% menționează constrângerile de mediu, cum ar fi lipsa apei, ca motiv principal. 47% dintre fermierii români au declarat că intenționează să protesteze din nou.