Fost ministru: Peste 90% dintre fermierii români nu sunt performanți

În agricultura românească se vorbește prea puțin de performanță, poate si din cauza polarizării exploatațiilor agricole. România este statul cu cel mai mare număr de ferme din UE, iar din păcate, în mare parte, acestea nu sunt performante și fac o agricultură mai degrabă de subzistență.

Fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, preşedintele Comisiei pentru Agricultură de la Camera Deputaţilor, susține că lipsa performanței caracterizează majoritatea fermelor de dimensiuni mici din agricultura românească.

El aduce drept argument un raport realizat în 2021 și care arată că din cei 730 000 de fermieri câți erau la acel moment, 5.000 de agricultori se aflau în categoria de sus a piramidei: ei lucrau 30% din suprafața totală arabilă a României și obțineau 70% din cantitatea totală de cereale a României. „Acum, sunt 70.000 și nu este un indicator neapărat îmbucurător, pentru că creșterea numărului de fermieri, înseamnă divizarea exploatațiilor”, susține Chesnoiu.

În același timp, restul de 725.000 de fermieri de nivelul mijlociu și cel de bază lucrează 70% din suprafata agricolă și obțin 30% din cantitatea totală de cereale, Ce înseamnă acest lucru? „Că într-o mare parte, adică în cazul a peste 90% din totalul fermierilor români vorbim de neperformanță economică, de nesustenabilitate și nu putem discuta despre reziliență pe termen lung”, a declarat Chesnoiu la o conferință pe teme de sustenablitate.

Chesnoiu spune că fermierii din România pot fi împărțiți pe trei 3 niveluri

– nivelul de bază este cel al autosuficienței, care vizează satisfacerea nevoilor proprii, așa numita gospodărie a populației

– nivelul de mijloc, care începe să atragă tot mai mult profesioniști, oameni care sunt racordați cumva la tehnologia viitorului, la tot ce este nou și care înțeleg foarte bine că nu este suficient să lucrezi pământul pentru a putea să rămâi în activitate și să poți face activitatea aducătoare de venituri pentru întreținerea tuturor nevoilor familiale, nu doar cel al hranei.

– al treilea nivel este cel de top.

Agricultura românească în cifre

Cu aproape 12,8 milioane ha (8,1% din suprafața agricolă a UE), România se află pe locul cinci în UE (potrivit datelor din 2020), după Franța (27,4 milioane ha, 17,4%), Spania (23,9 milioane ha, 15,2%), Germania (16,6 milioane ha, 10,5%) și Polonia (14,8 milioane ha, 9,4%), fiind urmată de Italia (12,5 milioane hectare, 8%).

Din cele 9,1 milioane de exploatații agricole existe în UE, aproape o treime (31,8%) se aflau în România, cu toate că zece ani numărul s-a redus cu aproximativ un milion de ferme. Un număr ridcat de ferme mai aveau și state precum Polonia (14,4%), Italia (12,5%) și Spania (10,1%).

În medie, dimensiunea unei ferme în UE era de 17,4 ha, față de 4,42 ha în România.