Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader pune sub semnul întrebării decizia CCR: „Profund discutabilă și stranie”

Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și fost judecător al Curții Constituționale, reacționează cu scepticism la recenta decizie a CCR privind publicarea declarațiilor de avere.

Într-o intervenție la Digi 24, Tudorel Toader a calificat hotărârea ca fiind „profund discutabilă și stranie”, mai ales în contextul în care aceasta apare înainte de finalul mandatelor unor oficiali.

„De regulă, Curtea Constituțională soluționa excepțiile în ordine cronologică, cu excepția cazurilor conexate. Acum, coincidența este stranie: înainte de final de mandat nu mai trebuie să declarăm, nu mai trebuie să afișăm public”, a declarat Toader, sugerând că momentul în care a fost pronunțată decizia ridică semne de întrebare.

CCR schimbă regulile privind transparența averilor

Curtea Constituțională a României a decis recent că nu mai este obligatorie includerea bunurilor și veniturilor soților și copiilor în declarațiile de avere ale demnitarilor. Totodată, a fost declarat neconstituțional și articolul de lege care prevedea publicarea acestor declarații. Decizia este definitivă și se aplică de la data publicării în Monitorul Oficial.

Toader susține că, deși decizia trebuie respectată, aceasta necesită o analiză atentă a motivării Curții. „Trebuie să vedem temeiurile, pentru că e posibil ca o excepție respinsă odată să fie admisă ulterior pe un alt temei, fără să fie un reviriment jurisprudențial”, a explicat fostul judecător CCR.

10:29, 30.05.2025 • POLITICĂ

Ilie Bolojan, reacţie la decizia CCR privind secretizarea averilor politicienilor: Este important să construim o cultură a transparenței

06:37, 30.05.2025 • POLITICĂ

Liderul AUR, după decizia CCR privind declarațiile de avere: „Exact ce merită unii! Bani pentru Ucraina, schimbări climatice, gay și imigranți”

O decizie întârziată care ridică suspiciuni

Un alt aspect semnalat de Tudorel Toader este durata neobișnuit de lungă până la soluționarea cauzei. „Au trecut șase ani de la ridicarea excepției. Dacă ar fi fost un proces penal, inculpatul ar fi ispășit deja pedeapsa. Nu rezonează cu statul de drept”, a afirmat acesta.

Fostul ministru a subliniat că este neclar de ce a fost admisă acum această excepție, în condițiile în care, în trecut, CCR a respins solicitări similare. Lipsa transparenței în motivarea deciziei este, în opinia lui Toader, una dintre principalele probleme care trebuie clarificate.

Verificările ANI și ale procurorilor rămân posibile

Chiar și în contextul noii decizii, Toader afirmă că Agenția Națională de Integritate (ANI) și procurorii au în continuare posibilitatea legală de a verifica averile politicienilor. „Nimic nu împiedică ANI să verifice aceste declarații, la fel cum nici procurorul nu este oprit să observe discrepanțe majore între veniturile și averea declarată de un demnitar sau de familia acestuia”, a precizat el.

În opinia sa, chiar dacă transparența publică a fost afectată, instrumentele instituționale de control rămân active. „Eu am fost mereu pentru transparență. Mi-am publicat întotdeauna declarațiile de avere și nu am avut niciodată o problemă”, a adăugat fostul oficial.

Implicații legislative și necesitatea unei dezbateri publice

Tudorel Toader sugerează că, în funcție de motivarea CCR, Parlamentul va trebui să analizeze posibilitatea modificării legii, prin ajustări de tehnică legislativă. Totodată, fostul ministru atrage atenția asupra implicațiilor pe termen lung asupra culturii transparenței în administrația publică.

Decizia Curții ridică întrebări esențiale despre echilibrul dintre dreptul la viață privată și necesitatea unei guvernări transparente. Reacțiile din spațiul public și politic nu au întârziat să apară, fiind de așteptat ca subiectul să genereze o amplă dezbatere în perioada următoare.

Contextul deciziei CCR – pronunțată cu puțin timp înainte de încheierea mai multor mandate politice – amplifică suspiciunile privind motivațiile reale din spatele hotărârii. Fără o explicație clară din partea Curții, subiectul riscă să alimenteze neîncrederea în sistemul constituțional și în capacitatea instituțiilor de a apăra principiile statului de drept.

În concluzie, intervenția lui Tudorel Toader readuce în atenție necesitatea transparenței și a unei justiții constituționale predictibile, într-un climat politic marcat de tensiuni și suspiciuni.