Gazprom iese din acționariatul direct al NIS: mutare pe fondul sancțiunilor americane

Gazprom a anunțat că a renunțat la întreaga participație de 11,3% minus o acțiune pe care o deținea la Naftna Industrija Srbije (NIS), una dintre cele mai importante companii energetice din Balcani. Decizia vine după noile sancțiuni impuse de Statele Unite, care vizează sectorul energetic rusesc și, implicit, veniturile Moscovei din exporturile de petrol și gaze.

În urma tranzacției, Gazprom a rămas cu o singură acțiune la NIS, față de cele peste 18,4 milioane pe care le deținea anterior, potrivit unui document depus la Bursa de la Belgrad. Detaliile privind mecanismul și beneficiarii transferului nu au fost făcute publice, arată a site-ul seenews.com.

Contextul sancțiunilor

La începutul lui 2025, Trezoreria americană a introdus pe lista sancțiunilor companii rusești precum Gazprom Neft și Surgutneftegaz, dar și 183 de nave implicate în transportul țițeiului rusesc. Washingtonul a vizat astfel fluxurile financiare care susțin efortul militar al Rusiei în Ucraina.

NIS a cerut vineri o nouă prelungire a perioadei de exceptare de la sancțiunile SUA, încercând să-și mențină operațiunile comerciale pe piețele regionale.

Structura acționariatului NIS

Chiar și după retragerea Gazprom, compania rămâne sub influența rusă prin intermediul diviziei sale petroliere. Gazprom Neft continuă să dețină 44,85% din acțiunile NIS, în timp ce Guvernul Serbiei controlează aproximativ 30%. Restul de aproape 14% aparține acționarilor minoritari.

Această structură menține Rusia cu un rol semnificativ în strategia energetică a Serbiei, chiar dacă implicarea directă a Gazprom a fost redusă la minimum.

Serbia, prinsă între Moscova și Bruxelles

Compania sârbească a resimțit deja presiunea sancțiunilor. În primul semestru din 2025, NIS a raportat pierderi nete de 3,6 miliarde dinari (aproximativ 30,7 milioane de euro), comparativ cu un profit net de 5,3 miliarde dinari în aceeași perioadă din 2024.

NIS are aproximativ 13.500 de angajați și deține 411 benzinării, dintre care 328 în Serbia, 42 în Bosnia și Herțegovina, 22 în Bulgaria și 19 în România. În plus, este implicată în activități de explorare și producție de petrol și gaze în România și Bosnia și Herțegovina.

Decizia Gazprom vine într-un moment sensibil pentru Serbia, stat care își menține relațiile tradiționale cu Rusia, dar care în același timp caută apropierea de Uniunea Europeană. Pierderile NIS și presiunile geopolitice pun guvernul de la Belgrad în fața unor alegeri dificile: să mențină cooperarea cu Moscova sau să se alinieze mai mult la politica energetică occidentală.