Generalul Gheorghiță Vlad atenționează: Poarta Focșanilor, cea mai mare slăbiciune strategică a României

Publicat: 12 oct. 2025, 09:44, de Corina Oprea, în Apărare , ? cititori
Generalul Gheorghiță Vlad atenționează: Poarta Focșanilor, cea mai mare slăbiciune strategică a României

România are o zonă geografică considerată de specialiști drept cea mai expusă în cazul unui conflict terestru cu Federația Rusă. Generalul Gheorghiță Vlad, Șeful Statului Major al Apărării, a declarat într-un interviu exclusiv pentru Antena 3 CNN că Poarta Focșanilor rămâne cea mai mare vulnerabilitate strategică a țării. Deși un atac asupra unui stat NATO este puțin probabil, generalul avertizează că el nu poate fi exclus.

Poarta Focșanilor – punctul vulnerabil care ar putea decide soarta unei confruntări

Generalul Gheorghiță Vlad a afirmat că geografia stabilește direcțiile operative și că, într-un conflict convențional cu acțiune terestră, mișcările militare se vor concentra inevitabil pe coridoarele de mobilitate — nu poți lansa un atac „prin Himalaya” — astfel încât forțele trebuie să folosească terenul eficient pentru a ajunge rapid la obiective.

Din acest motiv, el a subliniat că Poarta Focșanilor reprezintă o vulnerabilitate majoră a României și că e necesar să se concentreze eforturi pentru acoperirea tuturor punctelor slabe, deoarece un atac terestru venit dinspre Federația Rusă spre sudul țării ar trece, în mod obligatoriu, prin acest coridor.

„Geografia dictează și direcțiile operative. Dacă are loc un conflict, în termeni clasici și cu acțiune terestră, toate acțiunile se vor duce prin acele coridoare de mobilitate, pentru că nu poți să te duci să dai un atac prin Himalaya. Trebuie să folosești terenul în mod efectiv, astfel încât să ajungi în punctul în care îți dorești într-un timp foarte scurt.

Asta este vulnerabilitatea României și trebuie să ne concentrăm pentru acoperirea tuturor vulnerabilităților, pentru că un atac terestru dinspre Federația Rusă, către zona de sud a României, obligatoriu va trece prin Poarta Focșanilor”, a spus generalul Gheorghiță Vlad.

Oficialul a comparat această zonă cu așa-numitul „Suwalki Gap”, coridorul strategic dintre Polonia și Lituania, considerat de NATO un punct sensibil în apărarea flancului estic al Alianței.

România, în fața provocărilor unui război cognitiv

Șeful Armatei a avertizat că, deși un atac direct al Rusiei asupra unui stat membru NATO este puțin probabil, România și partenerii săi se confruntă deja cu un alt tip de agresiune – una informațională și psihologică.

„NATO se află într-un război cognitiv, iar provocările Rusiei sunt nepermis de dese. Ele nu trebuie, într-o lume democratică, într-o lume care se ghidează după reguli internaționale, să se întâmple. Sunt incalificabile. Nu trebuie să se întâmple”, a subliniat generalul Gheorghiță Vlad.

El a explicat că aceste acțiuni includ atacuri cibernetice, încercări de manipulare a opiniei publice și campanii de dezinformare menite să slăbească încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în structurile NATO.

„Se va deschide focul, este clar” – reacția în fața unei amenințări directe

Generalul Vlad a subliniat că România este pregătită să răspundă prompt oricărei forme de agresiune. Armata monitorizează constant frontierele și reacționează proporțional la încălcările spațiului aerian sau la alte provocări.

„România este pregătită să facă față acestor provocări, care pot lua diverse forme: atacuri cibernetice, campanii de manipulare, încălcări ale spațiului aerian. Iar în cazul unor amenințări care impun deschiderea focului, nu vor exista ezitări. Se va deschide focul, este clar”, a declarat Șeful Statului Major al Apărării.

Poarta Focșanilor reprezintă o zonă geografică situată între Carpați și Dunăre, cu relief de joasă altitudine, favorabil mișcării tancurilor și războiului de manevră. De-a lungul istoriei, acest coridor a fost folosit de armatele care veneau din est pentru a pătrunde în interiorul teritoriului românesc.

Este un teritoriu cu o importanță strategică esențială, considerat un posibil punct de trecere în cazul unui conflict major pe flancul estic al NATO.