Guvernul a înființat comitetul pentru revizuirea legislației Justiției. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial

Un document publicat vineri seara în Monitorul Oficial schimbă, cel puțin procedural, felul în care se discută despre „repararea” Justiției după valul de reacții stârnit de documentarul Recorder și de protestele de stradă: s-a constituit oficial Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, un organism consultativ care va centraliza analize, opinii și propuneri de măsuri.

Decizia premierului, publicată în Monitorul Oficial

Decizia privind constituirea, organizarea și atribuțiile Comitetului a fost publicată în Monitorul Oficial. În document se precizează explicit că noul organism este „fără personalitate juridică” și are „caracter consultativ”.

„Se constituie Comitetul pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul Justiţiei, denumit în continuare Comitetul, organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ. Comitetul este condus de reprezentantul Cancelariei Prim-ministrului, care are calitatea de preşedinte”, se arată în decizie.

Cine îl conduce și cine sunt membrii permanenți

Conform actului publicat, Comitetul este condus de reprezentantul Cancelariei Prim-ministrului, care are calitatea de președinte. Structura de bază este formată din membri permanenți: reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului și reprezentanți ai Ministerului Justiției.

Modelul stabilit în decizie indică o formulă „în tandem”, în care Cancelaria premierului asigură conducerea și convocarea, iar Ministerul Justiției este parte permanentă a mecanismului.

Cine poate participa: instituții, societate civilă, organizații internaționale

Documentul prevede că, la lucrările Comitetului, pot participa, pe baza invitației prim-ministrului, reprezentanți ai altor autorități și instituții publice, ai societății civile și ai organizațiilor internaționale.

Participarea poate fi extinsă și la nivel tehnic: la ședințele Comitetului sau ale grupurilor de lucru tematice pot participa, ca invitați, reprezentanți ai altor entități de drept public și privat relevante, din țară și din străinătate. De asemenea, membrii Comitetului pot fi asistați, în cadrul întâlnirilor, de specialiști ai instituțiilor reprezentate.

Grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic

Pentru îndeplinirea atribuțiilor, în cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic. Acestea pot fi alcătuite din experți ai Cancelariei Prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, precum și din experți ai instituțiilor care participă în calitate de invitați, desemnați în acest sens.

Decizia conturează astfel un mecanism care poate funcționa atât la nivel general (în ședințe ale Comitetului), cât și pe subiecte punctuale (prin grupuri tehnice).

Ce analizează: legile Justiției adoptate în 2022 și alte acte relevante

Lista atribuțiilor principale este detaliată în decizie. Comitetul va analiza efectele punerii în aplicare a legislației din domeniul Justiției adoptate în 2022, menționând explicit:

• Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare;
• Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii;
• precum și efectele „oricăror alte acte relevante pentru realizarea actului de justiție”.

Pe lângă analiza strict legislativă, Comitetul are mandat să analizeze și să dezbată opiniile formulate de asociațiile reprezentative ale judecătorilor și procurorilor, precum și de organizațiile nonguvernamentale, cu privire la organizarea și funcționarea Justiției și la realizarea actului de justiție.

Documentul prevede și o dimensiune de dialog instituțional: Comitetul poate organiza întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv de la nivel internațional, cu competențe sau activitate în domeniul Justiției. În același timp, poate solicita puncte de vedere din partea instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv internaționale, cu competențe sau activitate în domeniu.

Rapoarte de progres și măsuri propuse pentru imparțialitate, independență și eficiență

Între atribuțiile enumerate se află prezentarea de rapoarte de progres privind stadiul îndeplinirii măsurilor și exercitării atribuțiilor. În plus, Comitetul va propune „o serie de măsuri” pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele internaționale privind statul de drept.

Comitetul se reunește ori de câte ori este necesar, la solicitarea reprezentantului Cancelariei Prim-ministrului. Ședințele se pot desfășura în format fizic sau online și sunt conduse de reprezentantul Cancelariei Prim-ministrului sau de o persoană desemnată de acesta.

Recomandările sunt adoptate prin consensul membrilor. În lipsa consensului, opțiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative. Recomandările adoptate sunt comunicate autorităților competente pentru inițierea proiectelor de acte cu caracter normativ sau a măsurilor administrative necesare pentru punerea lor în aplicare.

Decizia stabilește și regula de comunicare: comunicarea publică în numele Comitetului este realizată exclusiv de către prim-ministru sau de către persoanele desemnate de acesta.

Potrivit informațiilor menționate în materialul transmis, decizia de constituire a Comitetului a venit în urma dezvăluirilor făcute de o serie de magistrați într-un material realizat de Recorder privind „Justiția capturată”, pe fondul numeroaselor proteste de stradă.