Guvernul garantează plata salariilor și pensiilor: Premierul Bolojan detaliază rectificarea bugetară

Premierul Ilie Bolojan a oferit luni seara, într-o intervenție la Digi24, detalii ample privind rectificarea bugetară adoptată de Guvern, subliniind că aceasta este menită să asigure plata salariilor și pensiilor până la sfârșitul anului, precum și să finanțeze programele strategice ale statului.

„Sunt bani de pensii și salarii, iar această rectificare asigură fluxurile de plăți pentru ca ele să fie achitate până la sfârșitul anului”, a declarat premierul. El a precizat că rectificarea, propusă luni și care urmează să fie aprobată miercuri sau joi, include suplimentări pentru mai multe ministere, astfel încât să fie menținută fluența plăților publice.

Ministerul Muncii și subvențiile pentru energie

Pe componenta Ministerului Muncii, rectificarea bugetară prevede alocarea a 5,5 miliarde de lei. Dintre acestea, aproximativ un miliard de lei este destinat subvențiilor pentru consumatorii casnici din categoriile defavorizate, iar restul fondurilor vor fi folosite pentru achitarea restanțelor către companiile de energie, rezultate din aplicarea plafonării prețurilor în anii anteriori.

Premierul a explicat că, în cazul consumatorilor casnici, Ministerul Muncii achită diferențele, în timp ce pentru consumatorii non-casnici această responsabilitate revine Ministerului Energiei. Aceasta a generat speculații privind sursele financiare, însă Bolojan a precizat că nu este vorba despre sume suplimentare pentru pensii și salarii, ci despre ajustări legate de obligațiile istorice și compensările către consumatori.

11:23 • POLITICĂ

Ilie Bolojan, mesaj după alegerile din Republica Moldova: „Votul oamenilor a făcut diferența”

07:00 • SOCIAL

Ministrul Muncii încurajează plata pensiilor pe card, „Plătim de 10 ori mai mult Poștei decât băncilor”

Ministerul Energiei și fondurile europene

Ministerul Energiei primește, conform rectificării, 1,2 miliarde de lei. Premierul a subliniat că aceste fonduri vor fi utilizate pentru diverse programe, inclusiv pentru cofinanțarea proiectelor cu fonduri europene și pentru realizarea obiectivelor PNRR. Potrivit declarațiilor sale, în perioada următoare România trebuie să absoarbă aproximativ 10 miliarde de euro prin aceste programe, fonduri care vor fi utilizate pentru proiecte în energie, eficiența energetică a clădirilor publice, infrastructură și modernizarea unităților de învățământ și spitalelor.

Programul „Anghel Saligny” și investițiile locale

Premierul a menționat că, pentru programul „Anghel Saligny”, rectificarea prevede o suplimentare de peste 2 miliarde de lei, pentru a putea achita facturile emise până în vara acestui an. „Nu au fost luați bani de la investiții, ci s-au suplimentat sumele pe aceste programe având în vedere că volumul de lucrări derulat de companiile de construcții a fost mult mai mare decât cel programat la începutul anului”, a explicat Bolojan.

El a precizat că această suplimentare închide plățile pe care Guvernul României le poate efectua în acest an pentru investițiile din bugetul național destinate autorităților locale, menționând că nu există spațiu bugetar suplimentar pentru alte plăți în cadrul acestui program în 2025.

Deficitul bugetar și cheltuielile cu salariile

După primele opt luni ale anului, deficitul bugetar al României se ridică la 4,54% din PIB, comparativ cu 4,59% în aceeași perioadă a anului precedent. Premierul a explicat că anumite creșteri salariale și majorări ale pensiilor aplicate în acest an au influențat bugetul, iar unele măsuri de reducere a costurilor cu salariile nu au fost implementate în primele șase luni, din cauza excepțiilor acordate instituțiilor și autorităților prin memorandumuri care au permis păstrarea posturilor vacante.

„Anvelopa de salarii a fost mai mare decât cea estimată inițial, atât pentru că s-au anualizat majorările aplicate de la începutul anului, cât și pentru că nu s-au redus posturile conform planului inițial”, a explicat Bolojan.

Reducerea cheltuielilor și disciplina fiscală

Premierul a reiterat că politica fiscală nu mai presupune creșterea taxelor, ci colectarea eficientă a celor existente și reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului. El a menționat că în continuare există instituții publice cu personal supra-dimensionat și că eficientizarea acestora va fi necesară pentru a menține echilibrul bugetar.

Bolojan a subliniat că reducerea cheltuielilor nu produce efecte imediate, ci se va vedea treptat, pe măsură ce sunt adoptate legi și implementate măsuri care necesită timp pentru dezbatere și aplicare. Unele dintre acestea sunt, de altfel, contestate la Curtea Constituțională, urmând ca instanța să se pronunțe în zilele următoare.

Cheltuielile cu dobânzile și importanța stabilității financiare

În ceea ce privește cheltuielile cu dobânzile, acestea se ridică anul acesta la peste 50 de miliarde de lei, sumă echivalentă cu valoarea unor proiecte majore de infrastructură, cum ar fi autostrăzi și drumuri expres. Premierul a avertizat că, deși gradul de îndatorare al României este mai mic decât în alte state europene, creșterea rapidă a datoriei în ultimii ani impune disciplina bugetară și limitarea cheltuielilor.

„Chiar dacă avem un grad de îndatorare mai mic decât alte țări europene, creșterea datoriei s-a făcut cu o viteză prea mare. Dacă nu ne vom reduce cheltuielile, dobânzile vor crește, iar Guvernul va ajunge să fie doar o agenție de plăți, fără spațiu pentru dezvoltare economică”, a explicat Bolojan.

Colectarea taxelor și combaterea fraudei fiscale

Premierul a subliniat că, pe partea de taxe, accentul trebuie pus pe colectarea eficientă și combaterea fraudelor fiscale. În acest sens, autoritățile urmăresc limitarea optimizării fiscale agresive și verificarea companiilor cu cifre de afaceri mari, dar profituri aparent mici.

El a explicat că majorările recente de TVA și accize vor produce efecte vizibile în următoarele luni, după ce plățile vor fi efectuate și înregistrate în sistemul fiscal. „Este nevoie de două-trei luni pentru a vedea efectele reale ale acestor măsuri”, a spus premierul, indicând lunile octombrie și noiembrie drept perioadă de evaluare preliminară.

Cele mai mari cheltuieli sunt cu personalul

Șeful Executivului a subliniat că autonomia locală este întărită, însă primăriile trebuie să gestioneze mai atent cheltuielile, întrucât statul nu mai poate asigura aceleași sume ca în anii anteriori.

„Cele mai mari cheltuieli sunt cu personalul – care merg de la 70% la 100%. Apoi cu iluminatul, școlile. Dacă vrei să tai din cheltuieli, trebuie să te duci acolo unde e ponderea mai mare. În multe primării, cele mai mari cheltuieli sunt cu personalul. E anormal, când ai personal excedentar care nu se justifică, să ceri mai mulți bani de la guvern. Iar în aparatul central există supradimensionare, reducerea personalului nu ar afecta activitatea. Se pot face reduceri în toate județele României”, a declarat Bolojan.

Șefii serviciilor secrete și responsabilitatea politică

Premierul a explicat că numirea șefilor serviciilor de informații trebuie să urmeze procedura constituțională: propunerea președintelui și aprobarea în Parlament. „Trebuie să fie asigurată majoritatea pentru ca această propunere să treacă. Nu partidele sunt problema, oamenii sunt problema”, a spus Bolojan, subliniind responsabilitatea individuală pentru deciziile administrative și impactul acestora asupra dezvoltării țării.

Efectele primului pachet de măsuri fiscale

Referitor la primul pachet de măsuri fiscale, premierul a explicat că majorarea TVA-ului din august va produce efecte vizibile în septembrie, iar evaluarea completă a impactului se va face în lunile octombrie-noiembrie. „Trebuie să luptăm în lunile următoare – poate un an, doi – pentru a ne menține încrederea partenerilor europeni. Un grad mai mare de încredere din partea Comisiei Europene înseamnă și dobânzi mai mici la credite. Trebuie să fim, anul viitor, cu deficitul undeva la 6%, sub 6,5%, pentru a crea condiții de dezvoltare în anii următori”, a afirmat Bolojan.

Dobânzi și disciplina financiară

Premierul a atras atenția asupra costurilor cu dobânzile: „Aproape 11 miliarde de euro ne costă doar dobânzile – echivalentul autostrăzii Moldovei, de la București la Pașcani. Dacă nu reducem cheltuielile, dobânzile vor crește, pentru că ne vom împrumuta tot mai mult”. Bolojan a menționat necesitatea combaterii fraudei și evaziunii fiscale, precum și colectarea corectă a impozitelor de la toate companiile, pentru a asigura venituri suplimentare și sustenabilitatea bugetară.