Guvernul schimbă legea pentru a opri insolvențele făcute „la comandă”

După ani de pierderi uriașe și abuzuri ascunse sub umbrela insolvenței, Guvernul pregătește o reformă radicală a legii. Noul mecanism va limita perioada de insolvență și va interzice „plimbarea” administratorilor de la o firmă falimentară la alta. Miza: închiderea unei găuri de 54 de miliarde de lei la buget.

După câțiva ani de aplicare, la Guvern s-a înțeles faptul că mulți administratori de firme le duc intenționat în insolvență, tocmai pentru a evita plata taxelor. Conform Profit.ro, în noul sistem care se află în lucru la Guvern se va limita semnificativ perioada în care o firmă poate sta în insolvență. De asemenea, vor fi impuse restricții pentru înființarea de noi firme de către administratorii și acționarii care au condus alte firme în insolvență.

O altă măsură este creșterea gradului de transparentizare a modului în care se publică planurile de reorganizare, dar și alte elemente ale procesului de insolvență.

30% din decalajul fiscal TVA este indus de insolvențe

Vicepremierul Tanczos Barna, fost ministru de Finanțe, conduce echipa de la Guvern care va schimba Legea insolvenței. Cifrele aflate pe masa Guvernului arată că aproximativ 30% din decalajul fiscal TVA este indus de insolvențe.

06:44, 14.07.2025 • ACTUALITATE

Parlamentul dezbate astăzi moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

10:01, 12.07.2025 • POLITICĂ

Anastasiu recunoaște caracterul dur al reformelor: „Guvernul nu le-a luat cu plăcere, dar erau esențiale”

Această nouă Lege a insolvenței reprezintă un angajament asumat prin planul fiscal pe 7 ani, încheiat pe finalul anului trecut cu Comisia Europeană, pentru reducerea deficitului sub 3%.

Cele mai recente date arată o pierdere la TVA a Guvernului de 54 miliarde lei în 2023.

Care sunt direcţiile noii legi pentru insolvenţe

Potrivit informațiilor Profit.ro, persoanele care într-o perioadă de câțiva ani, de exemplu 5 ani, au administrat firme care au ajuns în insolvențe sau faliment, vor fi restricționate de la inițierea de proceduri de insolvență pentru alte firme. Scopul măsurii ar fi să adauge o piedică suplimentară pentru persoane pentru care insolvenţa este un mod de operare.

De asemenea, restricții sunt gândite să fie aplicate și asociaților unei firme care intră în insolvență, deși măsura ar trebui să fie calibrată pentru a nu afecta acționari minoritari care nu au putere de decizie sau nu pot influența deciziile referitoare la activitatea firmei.

Coaliția de guvernare vrea să pună capăt și perioadelor foarte lungi în care firmele tergiversează procesul de insolvență. Astfel, după o perioadă de monitorizare, de maximum 9 luni, s-ar putea trece obligatoriu la reorganziare sau faliment.

Specialiștii din grupul de lucru al Guvernului caută și modalități prin care să fie evitată intrarea în insolvență ca strategie de business, în momente în care o firmă consideră că este oportună protecția față de creditori sau față de procedurile de executare. În acest scop, ar putea fi introduse unele verificări/analize pentru a determina dacă insolvența este justificată sau nu.

Pentru executările silite sunt luate în calcul variante de limitare a suspendării executării, în funcție de tipul creanței și de justificare. Și practicienii în insolvență ar putea să fie vizați de modificările legislative la care lucrează Guvernul, pentru cazurile în care favorizează debitorul sau nu respectă termenele stabilite.

Este, de asemenea, în analiză și un nivel mai mare de transparență. În ce privește publicarea automată a planurilor de reorganizare, a rapoartelor și altor documente, precum și un registru național al firmelor în insolvență, în care să apară, eventual și administratorii sau asociații.