Haos salarial și riscuri bugetare majore la Înalta Curte de Casație și Justiție

Un raport recent al Curții de Conturi, care analizează execuția bugetară a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) pentru anul 2023, a scos la iveală o serie de disfuncționalități grave în administrarea cheltuielilor de personal și în aplicarea sistemului de salarizare. Deși auditul formulează o opinie generală „favorabilă cu rezerve”, documentul relevă vulnerabilități structurale cu impact financiar și juridic semnificativ asupra sistemului judiciar.

Practici salariale neunitare și inechități între instanțe

Raportul evidențiază o practică neunitară în stabilirea salariilor și a sporurilor pentru personalul din instanțe, în afara magistraților. Această practică generează inechități considerabile între angajați aflați în situații similare, atât între ordonatorul principal de credite – ÎCCJ –, cât și între ordonatorii secundari:

„Se înregistrează diferențe semnificative între salariile de bază și/sau sporurile aferente aceleiași funcții, grad sau gradație, atât între ordonatorul principal și ordonatorii secundari, cât și între aceștia din urmă.”

Aceste diferențe provin dintr-o aplicare neuniformă a jurisprudenței privind salarizarea, într-un context legislativ instabil și dificil de interpretat.

Jurisprudență contradictorie și creșterea numărului de litigii

Auditul arată că salarizarea a fost influențată de decizii judecătorești definitive care au impus recalculări salariale, uneori fără respectarea plafonărilor legale. În 2023, unele salarii au fost majorate peste limita impusă de legea-cadru nr. 153/2017, art. 38 alin. (6):

10:58, 20.05.2025 • Dezvăluiri

Haos financiar la MIPE: creanțe umflate cu 316 milioane lei, prime necuvenite, echipamente IT nefolosite și debitori fantomă

16:29, 07.05.2025 • Dezvăluiri

Banii Apărării naționale, tocați cu acte în regulă la Moreni: auditul care scoate la iveală nereguli majore

„Au fost emise acte administrative de salarizare prin care salariile de bază și indemnizațiile de încadrare au fost recalculate fără a respecta limitările legale.”

Această situație a condus la o amplificare a litigiilor de muncă, angajații solicitând în instanță ajustarea salariilor în concordanță cu hotărârile judecătorești.

Preluarea de datorii litigioase și creșterea responsabilităților financiare

O modificare legislativă din 2023 a transferat de la Ministerul Justiției către ÎCCJ responsabilitatea gestionării bugetului pentru cheltuielile de personal ale instanțelor inferioare. Înalta Curte a preluat astfel și un volum semnificativ de datorii provenite din drepturi salariale stabilite în instanță, precum și un număr important de litigii în curs:

„ÎCCJ a preluat datorii semnificative și litigii aflate pe rol, rezultate din drepturile salariale câștigate în instanță de angajați.”

Această schimbare a crescut considerabil complexitatea administrativă și riscurile financiare asumate de ÎCCJ.

Lipsa evidențierii problemelor în situațiile financiare oficiale

Deși raportul Curții de Conturi semnalează aceste deficiențe majore, auditorii au remarcat că problemele nu sunt reflectate distinct în situațiile financiare ale ÎCCJ:

„Nu a fost identificat niciun aspect descris în situațiile financiare care să necesite o evidențiere distinctă.”

Aceasta poate indica o subestimare a impactului acestor vulnerabilități în rapoartele oficiale transmise către Ministerul Finanțelor.

Deficiențe în controlul intern managerial la instanțele subordonate

Deși ÎCCJ a creat un cadru organizatoric funcțional pentru controlul intern managerial, raportul arată că instanțele inferioare nu au implementat pe deplin aceste proceduri, fragmentând astfel sistemul de gestionare a finanțelor publice:

„La nivelul instanțelor judecătorești, asigurarea controlului intern a revenit ordonatorilor secundari, iar implementarea nu este uniformă.”

Această lipsă de coeziune poate crea vulnerabilități semnificative în administrarea resurselor financiare.

Impactul unui cadru legislativ complex și conflictele juridice

Evaluarea modului de stabilire a drepturilor salariale arată dificultăți generate de necorelări și conflicte între Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea și jurisprudența din sistemul judiciar. Amplificarea numărului de acțiuni în instanță intentate de angajați pentru recunoașterea drepturilor salariale a atins un nivel fără precedent în 2023.

Conform raportului, în baza unor sentințe civile, unele acte administrative de salarizare au fost emise fără respectarea plafonărilor legale, generând diferențe salariale semnificative între luni în care salariile au fost plafonate și luni în care nu au fost. Această diferență a fost estimată la peste 35 de milioane de lei doar în 14 curți de apel verificate.

Pentru categoria funcționarilor publici, instanțele au stabilit acordarea unor elemente salariale (supliment de post și supliment corespunzător treptei de salarizare, câte 25%) fără ca acestea să fie prevăzute în acte normative.

La finalul anului 2023, datoriile aferente drepturilor salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătorești și acte administrative, se ridicau la aproape 6,8 miliarde lei.