Hipstereală cu lut și lavandă: „Mutat la țară fest” explicat pe bune

Publicat: 07 iul. 2025, 17:34, de Radu Caranfil, în LIFESTYLE , ? cititori
Hipstereală cu lut și lavandă: „Mutat la țară fest” explicat pe bune
Pravalia-Artizanilor-pe-la-Mutat-la-tara-FEST

Hai să vedem sensul și miza figurii de stil intitulată „Mutat la Țară Fest” – un hibrid de festival rural, “boutique” prin ambiție, dar tot cu pretenții strategice: de redescoperire a satului, conservare culturală și stimulare comunitară. Iată o analiză relaxată, cu substanţă:

Festival cu efigie – în două acte

De ce în două săptămâni diferite și locuri diferite? ICR – Institutul Cultural Român – a ales să susțină două ediții distincte:

  • 11–13 iulie: Poiana cu Goruni (Vinerea, Cugir, Alba)
  • 15–17 august: Homorâciu, comuna Izvoarele, Prahova

Formula: două puncte simbolice pe hartă, două comunități țintă, dar un singur mesaj clar: satul românesc întors în atenție – meșteșuguri, gastronomie tradițională, viață ecologică.

Ce zice ICR și ce se dorește

Institutul Cultural prezintă „Mutat la Țară Fest” drept un hub viu între:

  • artizani și artiști
  • producători locali
  • asociații civile
  • copii, tineri, adulți pasionați de meșteșug, natură, viață sustenabilă

Programul se întinde pe:

  • ateliere tradiționale (olărit, tâmplărie, pictură, broderie, artă botanică, construcții ecologice)
  • activități pentru copii (montessori, teatru, călărie etc.)
  • muzică live (Paula Hrișcu, Nightlosers)
  • târg de produse locale
  • demonstrații gastronomice
  • focuri de tabără

Pe scurt: transformarea satului într-un spațiu cultural activ, educativ și economic – “rural experience with added value”.

Cine participă și ce câștigă

  • Comunități locale: beneficiază de vizibilitate, potențial turistic, occasional puțină economie locală
  • Artizani / meșteri: expun, vând produse, transmit know how
  • Public urban: scapă din „galaxia betonului” și experimentează autenticitate rurală
  • ICR și parteneri: arată că investesc în identitate și patrimoniu viu

În plus, festivalul are rol de booster în proiecte comunitare: reutilizare construcții rurale, grădinărit natural, rețele de producători. Participanții sunt chemați la masa rotundă – semn că nu e doar spectacol, ci și schimb de resurse și expertiză.

Temele și paradoxurile din spatele scenei

1. În drum spre sustenabilitate… cu bilet

Efortul principial de a promova viața rurală se lovește de realitatea unor bilete între 40 – 395 EUR (Alba) sau 296–… (Prahova). Nu vor fi accesibile tuturor – dar există și opțiuni de voluntariat, abonamente și câteva bilete mai prietenoase (20 40 lei, iabilet).

2. Urbanii revin… cu cortul

Festivalul promovează campare pe pajiști, dusuri solare, toalete ecologice – comune în satele românești de altădată – dar complet neobișnuite pentru publicul standard. În două ediții, se arată că satul poate funcționa fără infrastructură de oraș.

3. Meșteșugul contra cizelării foto

Nu e doar foodie fest și selfie land. Sunt discuții despre restaurare ecologică, construcții tradiționale, introducere semințe locale, legate de programe publice. Evenimentul e poziționat la intersecția dintre festival cultural și workshop civic .

Impresii cu substrat

Edițiile din 2023 și 2024 au avut ecouri pozitive. Organizatori precum Andy Hertz (organizator inițial) descriu experiențe reale: reconectare comunitară, reînvățare rurală, autenticitate – nu doar kitsch de weekend .

De ce contează acum?

  • Context politic-social: România post-pandemică și în fața austerității fiscale caută reconectare cu rădăcinile, comunitatea și simplitatea.
  • Distrugerea ruralului: sate depopulate, meșteșuguri pierdute – festivalul e o tentativă de revitalizare: economic, cultural, ecologic.
  • ICR ca „actor local”: nu doar promotor de cultură peste hotare, ci catalizator de proiecte interne, cu impact local și pedagogic.

Nu doar marketing, ci misiune simbolică

Mutat la Țară Fest” e mai mult decât un eveniment estival. E o punte între urban și rural, între consum și transformare. Un fel de laborator deschis – public, civic, cultural – construit pe ideea că viitorul României stă în rădăcini, nu în smart city uri sterile.

Dacă festivalul din această vară prinde forță și relevanță, ar putea deveni un model replicabil pentru cultura rurală activă – nu doar un weekend de Instagram.