Ilie Bolojan anunță reforma pensiilor speciale: vârsta de pensionare a magistraţilor crește la 65 de ani (VIDEO)
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/07/bolojan-29-iul-25.jpeg)
Premierul Ilie Bolojan susține o conferință de presă în care prezintă reforma pensiilor speciale. Reforma vizează mai multe categorii de beneficiari, printre care și magistrații, categorie în care vârsta medie de pensionare este în prezent de doar 48 de ani.
Ilie Bolojan taie pensiile speciale
Premierul a declarat că este esențială rezolvarea urgentă a problemei pensiilor magistraților, atât pentru a respecta jaloanele asumate și a debloca fondurile europene reținute, cât și din motive de echitate socială.
„Vom asigura sprijinul financiar necesar pentru refacerea infrastructurii și cei care au avut case afectate sau care au avut de suferit.
Așa cum știți, avem o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații.
Avem reținute peste 800 de milioane euro pentru trei cauze neîndeplinite din ultima cerere depusă, dintre care peste 230 mil euro sumele reținute până la rezolvarea acestei soluții. Avem ca termene noiembrie pentru îndeplinirea jaloanelor, altfel pierdem banii.
Rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente foarte importante. Unul care ține de echitatea socială. Aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii. Apare o nedreptate socială“, a declarat, marţi, Bolojan.
El a adăugat că reforma sistemului de pensionare și a salarizării din justiție este esențială pentru creșterea eficienței instituțiilor și pentru îmbunătățirea calității actului de justiție. Una dintre problemele majore identificate este pensionarea prematură a magistraților, mulți dintre ei ieșind din activitate la vârste cuprinse între 47 și 49 de ani, exact în perioada de maturitate profesională. Acest lucru afectează nu doar calitatea actului de justiție, ci și sustenabilitatea sistemului.
În prezent, mai spune premierul, sistemul public se confruntă cu o criză de personal, deoarece generațiile care intră în sistem sunt numeric mai reduse decât cele care ies la pensie. Din acest motiv, propunerea de reformă prevede creșterea vârstei de pensionare, pentru a permite menținerea în activitate a magistraților cu experiență.
Totdată, potrivit lui Ilie Bolojan, o altă problemă importantă este modul de calcul al pensiilor, care sunt stabilite la nivelul ultimului salariu. Această practică a dus, în anumite perioade, la pensii mai mari decât salariile, ceea ce este considerat anormal și nesustenabil într-un sistem public. Ajustarea acestor mecanisme este esențială pentru a asigura echitate și funcționarea corectă a instituțiilor din justiție, crede premierul.
„Am avut faza în care s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat dar nu mai mult decât ultimul venit. Practic, în acești ani pensiile au fost la nivelul ultimului salariu.
Dacă facem un calcul al unei pensii medii, se ridică la aproximativ 24-25.000 de lei, 5.000 de euro net. Pensia media este în România între 500-600 de euro, o diferență foarte mare.
Nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.
A treia problemă, care nu este rezolvată prin această propunere, trebuie gândită o lege de salarizare clară, estimez că se poate face până la toamnă, avem legi de salarizare care sunt interpretabile, neclare și de multe ori forțate în interpretare“, a mai spus premierul Ilie Bolojan.
„Guvernele au trebuit să plătească aproximativ 2 miliarde euro diferențe salariale în acest sistem“
El a adăugat că această situație a dus la situația în care am avut peste 20.000 de acțiuni în instanțe, generate de oameni din sistemul de justiție, pentru drepturi salariale, bazate pe discriminare, acordare de sporuri, despăgubiri condiții necorespunzătoare, valoarea de referință sectorială sau acte administrative validate prin hotărâri judecătorești.
„În urma aceste sentințe în cascadă, guvernele au trebuit să plătească aproximativ 2 miliarde euro diferențe salariale în acest sistem.
Înțeleg că mai există încă un stoc de sentințe, alte miliarde de lei, un sistem impredictibil de salarizare cu sume importante de bani pe care nu le putem prevedea. În condițiile în care suntem în această criză bugetară, e nevoie să intervenim pentru a veni cu o lege de salarizare care să fie clară.
Nu se pune problema de a veni cu legi care reduc salarii, ci pentru a avea predictibilitate“, a mai spus Bolojan
Care este propunerea Guvernului Bolojan
Guvernul Bolojan propune creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și a vechimii minime la 35 de ani, cu posibilitatea pensionării anticipate de la 58 de ani, dar cu penalizări de 2% pentru fiecare an în minus.
„Ce propunem pentru primele două probleme.
Legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea în pensie la vârsta standard de 65 de ani.
Vechimea de azi, 25 de ani, propunem majorarea la 35 de ani.
Un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură poate ieși la pensie mai repede, dar la 58 de ani. Ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede să piardă 2 procente din pensie, astfel încât pe logica de contributivitate, să existe această formulă“, a mai spus premierul.
Ilie Bolojan a adăugat că propunerea privind pensiile speciale se bazează pe modelul european, cu vârsta standard de pensionare de 65 de ani și un cuantum al pensiei calculat ca procent din veniturile nete din ultimii ani, în jur de 65–70%, respectând principiul contributivității.
„Am analizat sistemele din țările UE, vârsta de pensionare de 65 de ani în aproape toate țările UE.
În ce privește cuantumul, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate în ultimii ani de activitate, de la care se calculează procente.
În unele țări avem un sistem total contributiv, în cele mai multe țări există o formulă care ne duce în situația de a ne apropia de o valoare de 65-70 la sută din veniturile nete din ultimii ani de activitate.
Am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază, dar și de formulele din legislația românească“, a mai spus premierul Bolojan.
Pachetul va fi definitivat, săptămâna viitoare
Guvernul propune ca pensia specială să fie calculată în limita a 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din venitul brut cum este în prezent, ceea ce aliniază sistemul românesc la standardele europene.
„Propunerea e ca valoarea pensiei să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut ca azi. O valoare oricum la marja superioară a situației din UE.
Calculul efectiv se face raportat la veniturile brute, un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.
Aceste propuneri mai au și alte elemente, aspecte de tehnicalitățile care nu cred că țin de interesul opiniei publice. Vom comunica azi textele de lege cu toate detaliile, vom purta discuții cu toți cei interesați.
Săptămâna viitoare dorim să avem acest pachet definitivat“, a mai spus Ilie Bolojan, pe acest subiect.
Propunerile ţin cont şi de deciziile anterioare ale Curţii Constituţionale, a mai precizat Ilie Bolojan: „Avem azi magistrați care au îndeplinit condițiile de pensionare, și pentru a nu părăsi sistemul, aceste propuneri sunt completate de dispoziții tranzitorii care permit pensionarea după vechea lege și să lucreze cât doresc, pentru a nu avea fluctuații majore în sistemul de justiție.
Aceste propuneri sunt în măsură să respecte principiile care țin de legislație, au fost analizate deciziile CCR astfel încât propunerile să îndeplinească aceste decizii“.
Context
Într-un interviu acordat luni publicației G4Media, premierul Bolojan oferă detalii esențiale despre conținutul legii. El afirmă că proiectul este aproape finalizat și că una dintre modificările importante este plafonarea pensiei speciale la nivelul salariului din perioada activă.
„Proiectul e aproape finalizat. Crește vârsta de pensionare la vârsta standard de 65 de ani și clarifică prevederea legată de valoarea pensiei în așa fel încât să fie după un model european, atât în ceea ce privește cuantumul pensiei, dar cât privește și modalitatea la care se raportează”, explică Bolojan.
Această schimbare este gândită pentru a elimina diferențele mari dintre pensiile speciale și cele din sistemul public obișnuit. Practic, pensiile speciale vor fi corelate cu salariul avut în perioada activă, iar ieșirea la pensie se va face doar la vârsta standard, nu cu decenii mai devreme.
Premierul critică actualele privilegii din Justiție
Bolojan atrage atenția că sistemul actual de pensii speciale, în special în cazul Justiției, creează dezechilibre sociale.
„Vârsta medie de pensionare în Justiție este 48 de ani și pensia medie de 5.000 de euro”, subliniază el într-o emisiune televizată difuzată la începutul lunii iulie.
El adaugă că astfel de situații trebuie corectate: „Este o chestiune de inechitate față de ceilalți oameni”. Premierul transmite astfel un semnal clar că reforma vizează nu doar echilibrarea bugetară, ci și restabilirea echității între cetățeni.
Reforma, parte din angajamentele asumate în fața Comisiei Europene
Modificările anunțate vin și în contextul angajamentelor luate de România în fața Comisiei Europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Reforma pensiilor speciale este una dintre condițiile pentru deblocarea unor fonduri importante.
Legea, aflată acum în faza finală, va fi transmisă Parlamentului pentru dezbatere și vot.