Ilie Bolojan pune presiune pe miniștri. Premierul cere măsuri reale pentru reducerea cheltuielilor

Ședința de Guvern din 25 septembrie a adus tensiuni majore la vârful coaliției. Premierul Ilie Bolojan a avut o intervenție dură împotriva miniștrilor care refuză să implementeze măsuri reale de reorganizare și reducere a personalului. Acesta a acuzat că ministerele mimează reforma și mențin cheltuieli nejustificate, fapt care afectează bugetul și încrederea cetățenilor. Premierul cere măsuri reale, nu reduceri fictive

Bolojan cere fapte, nu vorbe

În timpul ședinței de Guvern, Ilie Bolojan s-a declarat extrem de nemulțumit de modul în care miniștrii gestionează procesul de reorganizare a instituțiilor. El a subliniat că în loc să se reducă numărul de posturi și cheltuielile, unele fuziuni duc chiar la creșterea acestora.

Premierul a dat ca exemplu situația Agenției Naționale de Mediu și a celei de Arii Protejate, unde după comasare numărul de angajați a crescut, în loc să scadă.

După ce a explicat că asemenea practici arată lipsă de seriozitate și reprezintă o formă de a păcăli opinia publică, Ilie Bolojan a declarat:

06:16 • POLITICĂ

Grindeanu, despre premierul Bolojan: „Îl înțeleg și îi ofer mereu sprijin și soluții”

17:46 • POLITICĂ

Ilie Bolojan avertizează coaliția: fără tăieri în administrație, România pierde miliarde din PNRR

„Gândiţi-vă că s-a făcut o fuziune între Agenţia Naţională de Mediu şi cea de Arii Protejate. Înţeleg că adunate aveau 1.700 de angajaţi, în urma fuziunii au apărut 2.000 de posturi. De asemenea fuziuni şi comasări uneori te lipseşti, asta înseamnă să nu tratezi lucrurile serios şi aceste lucruri nu trebuie să se mai repete şi deci nu trebuie să mimăm că luăm măsuri, ci chiar trebuie să le facem, pentru că, dacă doar le mimăm, ne batem joc practic de cetăţenii ţării noastre, fiind această presiune mare.”

Termen limită pentru planurile de reducere

Premierul a insistat că fiecare ministru trebuie să vină cu un plan concret, adaptat la specificul instituției pe care o conduce. El a precizat că reorganizarea administrației centrale nu poate fi doar o formalitate, ci trebuie să ducă la reducerea reală a cheltuielilor și la creșterea eficienței. Bolojan a anunțat că termenul pentru prezentarea acestor planuri este foarte scurt, până vineri la ora 14.00.

Explicând că măsurile nu pot fi amânate pentru anii următori, a transmis un avertisment direct miniștrilor: „Vă furați singuri căciula.”

Reforma în ministere, o prioritate imediată

Premierul a mai precizat că reforma trebuie să înceapă cu ministerele, iar fiecare instituție trebuie să își analizeze structura internă și să decidă ce servicii pot fi comasate. Bolojan a adăugat că deja există un exemplu de reformă în pregătire la Ministerul Afacerilor Interne, condus de Cătălin Predoiu, care urmează să anunțe un plan concret săptămâna viitoare.

Acesta a punctat faptul că fiecare ministru trebuie să își asume măsuri punctuale pentru reducerea cheltuielilor, declarând: „Reducerea de personal în administraţia centrală înseamnă că fiecare ministru, cunoscând realităţile din fiecare minister, trebuie să vină să ia o măsură punctuală, sunt lucruri specifice care reduc cheltuielile de personal, fac ministerele mai eficiente şi vă pot anunţa că luni, săptămâna viitoare, domnul ministru Predoiu, domnul vicepremier, ministrul Afacerilor Interne, va anunţa proiectul de reformă a ministerului. Şi asta trebuie să facă practic fiecare ministru, să-şi analizeze instituţiile să vadă câte servicii deconcentrate are în fiecare judeţ, dacă pot fi fuzionate şi multe pot fi fuzionate, în mod evident cu reducere de personal.”, a declarat premierul.

Vicepremierul Tanczos Barna confirmă rezistența la schimbare

Poziția lui Ilie Bolojan a fost susținută de vicepremierul Tanczos Barna, care a explicat că rezistența la reducerea cheltuielilor este o realitate veche în administrația românească. El a menționat că fiecare minister are tendința de a-și apăra structurile și de a cere mai multe fonduri, chiar și atunci când este evident că sunt necesare tăieri.

Tanczos Barna a explicat că acest comportament nu ține neapărat de lipsa de interes, ci de un reflex instituțional perpetuat de ani de zile.

„Simt acest lucru de 10 ani, de 20 de ani, de când sunt în administraţie. Nu aş putea să spun că nu le pasă. Acesta este reflexul instituţional. Aşa este în România. Fiecare minister încearcă să se apere când vine reforma, când vin concedierile, când vin reducerile de cheltuieli, când se discută de bugete şi de investiţii, toată lumea cere, cere, cere.”, a declarat și Barna.

El a continuat, explicând că acest mecanism a devenit o obișnuință, care afectează serios procesul de guvernare.