În tezaurul Bibliotecii „VA Urechia” din Galați se află zeci de gravuri de Rembrandt

În seiful Bibliotecii „VA Urechia” din Galați, se află un veritabil tezaur, în valoare de milioane de euro, cele mai valoroase documente și lucrări artistice fiind 85 de gravuri desenate de celebrul pictor Rembrandt Harmenszoon van Rijn, 12 incunabule și 3.000 de stampe.

Colecția formată din cele 85 de gravuri ale lui Rembrandt a fost donată în 1897, de fondatorul bibliotecii, Vasile Alexandrescu Urechia, care a cheltuit o avere pentru achiziționarea acestor gravuri de la Paris.

Chiar și seiful în care sunt păstrate aceste valori are o mare valoare istorică. Biblioteca funcționează în clădirea care, începând din 1856, a fost sediul Comisiei Europene a Dunării, iar seiful de la subsolul clădirii, în care e păstrat tezaurul, datează din acea perioadă.

Gravuri de Rembrandt, în tezaurul bibliotecii din Galați

Cele 85 de gravuri desenate de Rembrandt sunt incluse într-un catalog intitulat „Recueil de Quatre-Vingt-Cinq Estampes originales, Têtes, Paysages et différents Sujets, dessinées et gravés par Rembrandt”.

Biblioteca Urechia

Catalogul cuprinde în total 116 lucrări, dintre care 85 sunt desenate şi gravate de Rembrandt, iar alte 31 sunt reproduceri ale altor artişti după lucrările maestrului flamand.

Albumul a fost realizat la sfârşitul secolului al XVIII-lea de către Piere-Francois Basan, un cunoscut gravor, anticar şi editor de stampe francez. Gravurile sunt realizate după plăcile originale ale lui Rembrandt, plăci pe care Pierre Francois Basan le-a achiziţionat, în 1786, de la Amsterdam, cu prilejul licitației averii Watelet.

Albumul a fost cumpărat de cărturarul V.A. Urechia la o licitaţie publică, organizată în Franţa, contra unei sume care la vremea aceea însemna o avere. Cu 1.000 de franci aur, la vremea aceea putea fi cumpărată o casă ceva mai mare.

Reprezentanții Bibliotecii din Galați au început demersurile pentru evaluarea celor 85 de gravuri.

De la scene biblice la Saskia și oameni năpăstuiți

Tematica lucrărilor este cât se poate de diversă. Predomină temele religioase, compoziții cu oameni simpli, năpăstuiți, dar în colecție se află și autoportete ale lui Rembrandt și potretul soției sale, Saskia.

„Principalele teme sunt reprezentate de autoportrete, şase la număr. Avem şi autoportretul realizat în 1636, cu Saskia, soţia lui. Mai sunt teme biblice <<Fuga în Egipt>>, << Întoarcerea fiului risipitor >>, << Învierea lui Lazăr >>, tema bătrânilor la care o regăsim chiar pe mama sa, tema cerşetorilor, a oamenilor umili, avem patriarhi, teme orientale, exotice, nuduri. Reprezentativ pentru acest catalog este clar-obscurul lui Rembrandt, care a creat o adevărată atmosferă poetică”, spun reprezentanții bibliotecii „VA Urechia”.

Comoara din seiful Comisiei Europene a Dunării

Catalogul cu gravurile lui Rembrandt se află în tezaurul bibliotecii alături de alte 3.000 de stampe, de la stampă istorică și documentară sau stampe cu scene militare, la stampa de ornament, dar și alături de cărți rare.

Aceste exponate valoroase sunt păstrate în secția „Colecţii Speciale”, într-o încăpere cu o uşă din fier pe care abia poate fi mișcată. Această încăpere a fost de fapt seiful de bază al Comisiei Europene a Dunării, care începând din 1856, timp de câteva decenii, a avut sediul la Galați, în clădirea care este atcualul sediu al bibliotecii.

Comoara din seiful Comisiei Europene a Dunării mai cuprinde 12 incunabule, cărți tipărite înainte de anul 1500. Cel mai vechi incunabul este de la 1472. Este vorba de „De consolatione Theologicae”, de Johannes de Tambaco. Din cele 12 incunabule, șapte au fost evaluate și clasate și se află deja în Patrimoniul Cultural Național.

Biblioteca a fost înființată prin donația academicialului V.A. Urechia și Decretul Regelui Carol I

Cel care a avut inițiativa înființării bibiotecii din Galați a fost academicianul și istoricul Vasile Alexandrescu Urechia, care în octombrie 1889 a înaintat Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice o scrisoare prin care și-a exprimat dorința de a dona 3.000 – 3.500 de volume pentru înființarea Bibliotecii Publice „Urechia”, în clădirea Liceului „Vasile Alecsandri” din Galați.

Ministrul C. Boerescu a acceptat donația și a dispus întocmirea formelor pentru legalizare. V.A. Urechia a întocmit „Actul de dar pentru legalizare”, în care se spunea:

„Eu, V.A. Urechiă, profesor la Universitatea din București, dăruiesc liceului din Galați biblioteca mea, compusă din 3000 până la 3500 volume, cu condițiunile următoare:

Darul se va accepta în numele acestui liceu de către D-nul Ministru Cultelor și Instrucțiunii Publice.
După autentificarea acestui act, se va recunoaște prin decret regal această bibliotecă ca fiind publică și se va da numele de „Biblioteca Urechiă”.
Niciodată și sub nici un cuvânt colecțiunea dăruită de mine, nu se va putea strămuta din Galați, nici se va putea dărui altei școli.
Pe cât timp voiu trăi îmi rezerv dreptul de a lua în fiecare an câte 100 până la 150 de volume din colecția ce dăruesc, neputând lua altele decât restituind pe cele deja primite.Voi subscrie un inventar al cărților ridicate de mine, care se va desființa la înapoierea volumelor.
Îmi rezerv dreptul cât voi trăi să denunț guvernului orice încercare de natură a împuțina sau a nu face să prospere biblioteca. Dealtminteri această bibliotecă va fi supusă legilor și regulamentelor speciale pentru bibliotecile statului”.

Oficial, biblioteca din Galați a fost înființată prin Decretul Regal nr 3.382 din 7 decembrie 1889, semnat de Regele Carol I.

Cine a fost V.A. Urechia

Fondatorul bibliotecii din Galați, Vasile Alexandrescu Urechia (1834-1901) a fost istoric, scriitor, om politic, profesor la Universtitățile din Iași și București, membru fondator al Academiei Române și membru corespondent al academiei spaniole.

A fost un fervent susținător al Unirii Moldovei cu Țara Românească, un mare partiot, dar și un mare om de cultură. Este primul român care a înființat un ziar al diasporei românești. Asta se întâmpla în 1857 la Paris. Ziarul se numea „Opiniunea” și era un ziar în care se milita foarte mult pentru ideea Unirii. În 1858, V.A. Urechia a editat ziarul unionist „Zimbrulu și Vulturulu”.

Ca istoric, a editat numeroase culegeri de documente și hrisoave interne și externe, a scris o „Istorie a Românilor” în 14 volume și o „Istorie a Școalelor”, în 4 volume. În calitate de om politic, a fost deputat și senator de Covurlui.