Încă o zi obișnuită la SpanacTV, postul unde dovezile nu apucă să se răcească
Trăim cu televizorul deschis permanent, se știe. Dimineața începe abrupt la SpanacTV, singurul canal unde încap doar știrile esențiale — acele informații pe care, dacă nu le afli la timp, pot produce mutații de conștiință lente, dar ireversibile. Aici nu se face risipă de liniște și nici economie de panică. Fără SpanacTV, viețile noastre s-ar irosi trist, într-o normalitate anemică, lipsită de breaking news, reacții vehemente și specialiști chemați să explice inexplicabilul.
SpanacTV nu informează, SpanacTV veghează.
Și când veghează, realitatea nu apucă să se răcească. Pentru că liniștea e primul semn al decăderii.
E ora 8.18.
Primul breaking news-ul zilei vine din comuna Mămăuți, județul Băscrăceni: un consilier local s-a scobit în nas în timpul inaugurării unui dispensar ultramodern, dotat cu patru paturi, trei prize și un optimism prudent.
Gestul, surprins de o cameră mobilă aflată „întâmplător” în unghiul perfect, a declanșat reacții violente. Lideri de opinie cer demisia, suspendarea și, preventiv, retragerea dreptului la batistă. În studio, un expert în etică publică explică grav că „scobitul în nas este o formă de corupție latentă, un semnal că omul are ceva de ascuns”. Pe burtieră: „România, scobită din interior?”
E ora 10.03.
Până să se dezumfle scandalul de rinotillexomanie (manipulare nazală repetitivă), vine al doilea breaking news, mult mai greu: doi minori de 6 și 8 ani au asasinat cu sânge rece o bătrânică pentru că, potrivit surselor, „era extrem de antipatică”. Detaliu crucial.
Dezbaterea explodează instantaneu. Sociologi, psihologi, criminologi, un fost portar de bloc și un influencer cu 2,3 milioane de urmăritori discută despre delincvența juvenilă, jocurile pe telefon, lipsa fricii de bunica și prăbușirea valorilor tradiționale. Un specialist afirmă că „minorii de azi se nasc cu o predispoziție spre infracțiune”. Altul cere scăderea vârstei de arest preventiv la grădiniță. Pe ecran: „Copiii care nu mai știu să fie copii. Cine e de vină?” (răspunsul: toată lumea).
S-a făcut ora 12.14.
La prânz, România intră în criză politică: un partid foarte important a ieșit de la guvernare. Este a 349-a oară. Analiștii SpanacTV explică, cu grafice sofisticate, că ieșirea este „fermă, definitivă și irevocabilă”, dar doar până spre seară. Motivul probabil al revenirii: „la toaletă e ocupat”.
Previziunile indică o reintrare triumfală în guvern în jurul orei 18:30, „din responsabilitate”. Pe burtieră curge optimismul: „Ieșire istorică sau pauză scurtă?”
E deja ora 14.00
Criza diplomelor: cine este, de fapt, prim-ministrul?
Avem o temă cu adevărat crucială pentru destinul națiunii:
Un politician de prim rang răbufnește (la telefon)
Prim-ministrul are prea multe diplome în CV!!!
„Ceva nu e în regulă”, tună politicianul, cu privirea fixată în cameră, ca într-un film prost cu conspirații.
„Un om cu atâtea diplome nu poate fi hotărât. Țara nu poate fi condusă de cineva care n-a decis, până la această vârstă, ce vrea să fie.”
În studio se lasă liniște. Se aud doar foile foșnind și o tastatură speriată.
Pe burtieră apare întrebarea care zguduie statul de drept:
„Ce profesie practică, de fapt, prim-ministrul?”
Dezbaterea explodează.
Un contabil intră în direct și spune răspicat:
„Dacă e contabil, de ce nu ține registrele guvernării pe coloane clare? Unde e amortizarea promisiunilor?”
Un analist de risc intervine nervos:
„Dacă e analist de risc, de ce riscă? Un adevărat analist n-ar ieși dimineața din casă fără trei scenarii pesimiste.”
Un instalator, cu mâinile curate și privirea limpede, pune punctul pe țeavă:
„Dacă era instalator, știam. Țevile se leagă sau curg. La noi curge tot, dar nimeni nu știe de unde.”
Un inginer structurist explică grav, cu schițe:
„Problema nu e că are multe diplome. Problema e că țara e construită pe improvizații. Asta nu ține de structură, ci de materiale.”
Un astronaut, intrat prin legătură video cu un fundal cosmic dubios, adaugă:
„Dacă ar fi astronaut, măcar am ști direcția. Sus. Așa, plutim.”
Tensiunea crește. Publicul cere răspunsuri. Se face apel la experiență.
Intră în direct doi foști prim-miniștri, ambii convinși că pe vremea lor diplomele erau puține, dar ferme.
„Aveam una singură”, spune primul.
„Io n-am decât liceul”, completează al doilea.
E ora 15 și un pic.
Lovesc, necruțător, știrile cutremurătoare.
Breaking news pe burtiere late:
4,7 milioane de români se consideră balonați zilnic, potrivit unui sondaj realizat de prestigiosul Institut SCURS – singurul institut care chiar merge pe teren, la propriu.
Cu toate acestea, doar 89% dintre cei balonați consideră că România se îndreaptă într-o direcție plictisitoare, restul de 11% declarând că „nu mai simt nimic, nici balonare, nici speranță”.
În studio, analiștii sunt unanim derutați.
– „Balonarea nu e doar o problemă digestivă, e una sistemică”, explică un expert în geopolitica intestinului.
– „Când societatea fierbe pe interior și nu elimină nimic, apar gaze. Exact ca în politică”, completează o analistă cu grafice colorate.
Momentul de vârf vine, însă, cu intervenția doamnei Farfuza Polonic, specialistă în disconfort colectiv:
„Balonarea e o formă de protest tăcut. Românul nu mai iese în stradă, dar se umflă. E o reacție fiziologică la promisiuni nefermentate.”
Concluzia SpanacTV:
România nu e bolnavă. România e umflată de așteptări.
E ora 15 și ceva mai mult.
Sosește și știrea pe care o știam deja de la alte știri.
Avocată periculoasă, prinsă numărând bani pe scara blocului
Caz grav, cu implicații majore pentru siguranța națională.
O avocată din Buzău a găsit pe jos 600.000 de euro. Pentru a verifica dacă suma este, într-adevăr, „importantă”, femeia s-a retras într-o scară de bloc, unde a început să-i numere metodic.
Gestul a provocat panică printre locatari. Un vecin bine conectat a sesizat toate instituțiile care veghează la bunul mers al șpăgii românești:
În doar câteva minute au fost alertate:
Serviciul Român de Informații (SRI)
Serviciul de Informații Externe (SIE)
Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS)
Serviciul de Protecție și Pază (SPP)
Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA)
Ministerul Afacerilor Interne (MAI)
Poliția Română
Jandarmeria Română
Poliția de Frontieră Română
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU)
Direcția Generală Anticorupție (DGA)
Ministerul Apărării Naționale (MApN)
Forțele Terestre Române
Forțele Aeriene Române
Forțele Navale Române
Ministerul Public
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ)
Direcția Națională Anticorupție (DNA)
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT)
Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP)
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF)
Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF)
Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB)
Agenția Națională de Integritate (ANI)
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP)
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT)
Sus-numitele forțe de ordine au intervenit prompt.
Avocata a fost reținută sub acuzația gravă de acces neautorizat într-o scară de bloc, faptă prevăzută și pedepsită de legea nescrisă a suspiciunii românești.
În studio, juriștii dezbat:
– „Era obligată să numere banii în spațiu deschis?”
– „Avea dreptul să-i considere importanți fără aviz de la ANAF?”
– „Cât de periculos e un cetățean care numără bani singur?”
Un specialist în ordine publică a explicat grav:
„Dacă fiecare român care găsește bani începe să-i numere, se creează precedentul. Azi numără, mâine gândește.”
SpanacTV reamintește:
În România, banii nu sunt problema.
Problema e unde te prinde statul cu ei.
E ora 16.33. (ar fi mers un nani, dar cine-și permite asta, la SpanacTV?!?)
După-amiaza aduce bomba zilei: GAGAF – Grupul Autonom de Găsit Ascunzătorile Furăcioșilor – a descoperit două găini care fac ouă de aur. Din păcate, una s-a stricat, cealaltă s-a pierdut, dar lupta pentru transparență continuă neabătut.
Reprezentantul GAGAF (Grupul Autorizat să Găsească Ascunzișurile Furăcioșilor) explică în direct că „nu e vorba despre găini propriu-zise, ci despre un concept”. Conceptul ar fi salvat România, dar nu mai poate fi găsit momentan. Totuși, există speranțe. Se constituie trei comisii, două subcomisii și un grup de lucru care să caute găina dispărută „până la capăt”. Pe ecran: „Aurul statului: l-am avut, nu-l mai avem, dar știm sigur că era al nostru”.
E ora 17.04.
Telespectatorul e deja moale, dar vine cazul cutremurător de luare de mită în formă continuată: un fost ministru a fost prins în flagrant primind 3,1415926 miliarde de euro pentru divulgarea unei rețete ultrasecrete de covrigi fără gaură.
Agitație maximă. Se pune problema dacă a fost mită sau „onorariu consultativ”. Persoane care au gustat legendarul covrig fără gaură fac dezvăluiri în direct: „era dens”, „nu l-am înțeles”, „mi-a schimbat viața”. Un antropolog susține că gaura este un construct social, un filosof afirmă că „adevărata gaură e în noi”, iar un teolog întreabă grav: „E posibil să trăim fără gaură?”
E ora 17.08.
În paralel, apare o știre de ultimă oră: un influencer a fost profund ofensat de o glumă pe internet. Proteste online, haștaguri, o scrisoare deschisă, două talk-show-uri și un apel la calm. Situația e sub control. Nu e vreme de prostioare la SpanacTV, știrea merge doar pe burtiere.
E ora 18.30.
Românii mestecă deja gânditor. Faza serii e tot la SpanacTV, unde… cineva rupe tăcerea.
Nu metaforic. Efectiv.
Tăcerea, această resursă națională neregenerabilă, este adusă în studio pe o targă simbolică, făcută din carton presat și intenții bune.
Prezentatorul anunță cu voce joasă:
„Stimați telespectatori, tăcerea nu a mai rezistat. A fost ruptă. Iată dovada.”
Camera face zoom. Pe masă: Tăcerea. Ferfeniță. Bucăți mici, tăioase, unele încă mai zumzăie. Specialiștii confirmă: e autentică. A fost tăcere pură, de calitate, păstrată ani de zile prin sertare instituționale și sertare sufletești.
Se păstrează un lung moment de tăcere în amintirea tăcerii rupte.
Cronometrat.
Comentat pe burtieră: „Moment de tăcere comentat în direct”.
Un analist explică:
„Tăcerea era oricum sub presiune. Se rupea singură. Noi doar am accelerat procesul.”
O psiholoagă adaugă:
„Românii nu mai suportă liniștea. În liniște apar întrebări. Întrebările duc la neliniște. Neliniștea stârnește revoluții.”
Din public, cineva șoptește (prea tare):
„Se mai poate lipi la loc?”
Răspunsul e unanim: nu.
Tăcerea, odată ruptă, se multiplică haotic. Apar fragmente peste tot. În talk-show-uri. În comunicate. În postări de Facebook, scrise la nervi.
Prezentatorul încheie, solemn:
„S-a întâmplat ce trebuia să se întâmple! Tăcerea a fost ruptă definitiv.”
Deducem din spusele acestuia că, de mâine, nu va mai fi tăcere.
Urmează publicitate.
Cu sunetul dat ceva mai tare.
E ora 21.21. Și seara, lin, coboară.
Ziua se încheie rotund, cu o alertă meteo: urmează ninsori abundente, caniculă locală și un val de instabilitate generalizată, mai ales în plan politic, moral și digestiv. Prezentatoarea meteo ne recomandă, ispititor, patinaj în bikini. Deci… căutăm patinele, căutăm slipul.
La final, prezentatoarea SpanacTV privește grav în cameră și spune liniștitor:
„A fost o zi grea, dar mâine va fi sigur mai bine. Dacă rămâneți cu noi.”