Scandalul incompetenței cabinetului Orban, de fapt al fostului ministru al Fondurilor europene, Marcel Boloș, în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență prin care România urma să beneficieze de 30,4 miliarde de euro este departe de fi încheiat.
Faptul că cei din cabinetul Orban n-au fost în stare să pună pe hârtie un plan de reziliență și redresare economică având la dispoziție ghidul servit de Uniunea Europeană a scos în evidență amatorismul managerial a celor implicați, și se știu cine sunt „artizanii” acestui eșec, și totodată lipsa de viziune a actualei clase politice de la noi.
Practic, România trebuia să țină cont de recomandările stipulate în ghid și să întocmească Planul Național de Redresare și Reziliență încadrându-se în recomandările Green Deal-ului lansat de Uniunea Europeană, adică să respecte „foaia de parcurs a UE pentru a ajunge la o economie durabilă”.
Dar, vom vedea pe 4 martie 2021 de ce suntem în stare să punem pe hârtie un Plan Național de Redresare și Reziliență, iar în aprilie vom ști de ce bani europeni vom beneficia pe viitor.
Însă, trebuie precizat că Green Deal este un set de inițiative și politici prin care Comisia Europeană și-a propus să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere al climei și poluării, până în 2050.
Pentru a-și atinge obiectivele – foarte ambițioase, Green Deal are prevăzut un plan de acțiuni menit că stimuleze utilizarea resurselor în mod eficient, prin trecerea la o economie circulară, dar și să se reducă poluarea și să se refacă biodiversitatea.
Astfel, principalele obiective ale Pactului Ecologic European – Green Deal sunt „ca până în 2050, Uniunea Europeană să nu mai emită gaze cu efect de seră” și „creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor”.
Lecția italiană
În timp ce noi ne certăm și ne bălăcărim ca la ușa cortului pentru funcții și sinecuri, Italia a dat o lecție incredibilă întregii Europe privind modul de abordare al strategiei de ieșire din criza generată de coronavirus și, totodată, de ceea ce înseamnă viziune de dezvoltare a unei țări.
Noul premier italian Mario Draghi a pus combaterea schimbărilor climatice în centrul planurilor sale de guvernare a Italiei prin crearea unui super-minister ecologist, care are rolul să se asigure că tranziţia către energia verde va avea forţa să conducă redresarea economică şi folosirea integrală a fondurilor Uniunii Europene.
Prima sarcină a premierului Mario Draghi va fi să refacă Planul de Redresare al Italiei, care trebuie predat Comisiei Europene până în luna aprilie, pentru a obţine fondurile de peste 200 de miliarde de euro necesare pentru stimularea economiei afectate de recesiune.
Potrivit acordului de la nivelul UE, 37% din fonduri trebuie să fie dedicate tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon. Astfel, fostul şef al Băncii Centrale Europene (BCE), care a fost învestit în funcţia de şef al guvernului de uniune naţională sâmbătă, pentru a scoate Italia din criza coronavirusului şi recesiunea economică, l-a selectat pe fizicianul Roberto Cingolani pentru a conduce noul minister al Tranziției Ecologice.
„Vom avea un guvern ecologist”, a declarat Draghi sâmbătă, în prima sa şedinţă de guvern. În noul său rol, Roberto Cingolani va prelua probleme energetice care anterior erau împărţite între alte ministere și activitatea noului minister va fi axată pe atragerea fondurilor europene, pe probleme de mediu și energie verde.
Noul ministru tehnocrat a fost până la numire directorul pentru tehnologie şi inovaţii la grupul pentru apărare Leonardo şi membru în boardul Ferrari și a lucrat în centre de cercetare de top din Germania, Italia, Japonia şi Statele Unite, fiind specializat în robotică, inteligenţă artificială şi „umanitate digitală”.
Numirea lui Roberto Cingolani este un semn că premierul Mario Draghi intenţionează că implice experţi pentru a atrage fondurile de redresare ale UE şi pentru selectarea celor mai bune tehnologii în vederea susţinerii dezvoltării pe termen lung.
Practic, prin înființarea acestui minister, Italia a dat semnalul că Green Deal-ului lansat de Uniunea Europeană este unica șansă de ieșire din criză și totodată de dezvoltare a țării. Și aceste obiective pot fi atinse numai respectând foaia de parcurs a UE pentru a ajunge la o economie durabilă.
Poate, totuși, actualii guvernanți, dar și întreaga clasă politică de la noi vor înțelege, cât de cât, ceva din lecția italiană de guvernare pentru viitor predată sâmbătă de noul premier Mario Draghi.
Ion Teleanu
Unicitatea romanului este așezata acolo unde trebuie, acel loc este destul de retras, cenușiu si destul de izolat fata de restul lumii.
“Dragostea pentru Italia.” Primul ministru italian, Mario Draghi, a câștigat cu ușurință un vot de încredere în camera superioară a Parlamentului, după ce a promis că va face tot ce este necesar pentru a scoate Italia din pandemia de corona virus și a-și reconstrui economia într-una mai durabilă și mai echitabilă pentru generațiile viitoare. Draghi le-a spus senatorilor că au o șansă unică în viață de a regândi și reconstrui țara, îndemnându-i să se unească în spatele guvernului său, despre care a promis că va fi conștient de mediu, ferm european și orientat spre reforme tehnologice și digitale.
„Astăzi, unitatea nu este o opțiune, este o obligație”, a spus Draghi în aplauze în timp ce își prezenta programul guvernamental. „O obligație ghidată de ceea ce ne unește pe toți: “dragostea si respectul pentru Italia.”