Inflaţia a ajuns la aproape 10% şi goleşte buzunarele românilor. Ce s-a scumpit cel mai mult

Românii au simțit din plin criza în buzunare în luna august. De la fructe și bilete CFR până la energia electrică, aproape toate categoriile de produse și servicii s-au scumpit. Datele Institutului Naţional de Statistică arată că inflația anuală a ajuns la 9,9%, un salt semnificativ față de luna precedentă.

Inflația a ajuns la 9,9% în august

Evoluţia marchează o accelerare semnificativă faţă de luna iulie, când inflaţia anuală fusese de 7,8%. INS arată că indicele preţurilor de consum din august 2025, comparativ cu luna iulie, a fost de 102,10%, ceea ce înseamnă o creştere lunară de 2,1%. De la începutul anului, adică august 2025 raportat la decembrie 2024, rata inflaţiei a fost de 8,1%.

De asemenea, rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2024 – august 2025) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2023 – august 2024) a fost de 5,7%, ceea ce arată că, pe termen mai lung, preţurile continuă să se menţină la un nivel ridicat, dar cu o creştere ceva mai temperată decât cea observată în ultimul an.

Inflaţia armonizată, peste media europeană

Potrivit INS, indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), utilizat pentru comparaţiile internaţionale, a consemnat o creştere de 2,09% în august 2025 faţă de iulie.

12:32, 30.08.2025 • ECONOMIE

Trei luni de foc pentru buzunarele românilor. Cât mănâncă inflaţia din salarii

18:29, 26.08.2025 • ACTUALITATE

Anul școlar începe cu facturi mai mari la rechizite. Cât trebuie să scoată din buzunar părinții

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a fost de 8,5%, în timp ce rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni s-a situat la 5,6%. Aceste cifre confirmă că România se confruntă în continuare cu o inflaţie peste media europeană, în special din cauza scumpirilor la energie şi alimente.

Scumpiri mari la alimente

În categoria mărfurilor alimentare, preţurile au crescut cu 8,92% în august 2025 faţă de august 2024, iar comparativ cu luna iulie 2025, scumpirea a fost de 1,63%. Cele mai mari variaţii au fost consemnate la fructele proaspete, care s-au scumpit cu 41,73% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Interesant este că, raportat la iulie, fructele au înregistrat o ieftinire de 5,13%, semn al fluctuaţiilor sezoniere.

La polul opus, cartofii s-au ieftinit atât pe termen anual, cu 9,36%, cât şi lunar, cu 5,67%, ceea ce arată că unele produse de bază pot tempera parţial presiunea generală asupra coşului de consum.

Energie electrică, campioana scumpirilor

Mărfurile nealimentare au cunoscut o creştere de 10,48% în august 2025 comparativ cu aceeaşi lună din 2024 şi de 2,10% faţă de luna iulie. Cea mai puternică majorare a fost înregistrată la energia electrică, unde preţurile au crescut cu 65,73% în ritm anual şi cu 2,56% în ritm lunar.

Această scumpire masivă a energiei electrice a devenit un factor-cheie al presiunilor inflaţioniste, cu efecte în lanţ asupra celorlalte sectoare economice, de la producţie până la servicii.

Serviciile, mai scumpe cu aproape 10%

În ceea ce priveşte serviciile, acestea s-au scumpit cu 9,85% în august 2025 faţă de august 2024 şi cu 2,87% comparativ cu luna iulie 2025. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat la serviciile de igienă şi cosmetică, cu 19,27% anual şi 5,62% lunar, dar şi la biletele CFR, care au fost mai scumpe cu 18,59% faţă de anul trecut şi cu 1,43% faţă de iulie.

Aceste majorări arată că nu doar produsele de consum zilnic au devenit mai scumpe, ci şi serviciile pe care populaţia le utilizează constant, ceea ce afectează puterea de cumpărare pe scară largă.

Datele INS confirmă că inflaţia rămâne una dintre cele mai mari provocări economice pentru România, în ciuda măsurilor de temperare adoptate în ultimii ani. Scumpirea energiei electrice şi volatilitatea preţurilor alimentare sunt principalele motoare ale acestei evoluţii.

Specialiştii avertizează că, dacă trendul va continua în toamnă, impactul asupra populaţiei cu venituri mici şi medii va fi şi mai accentuat, întrucât cheltuielile de bază cu mâncarea, utilităţile şi transportul au ajuns să reprezinte o pondere tot mai mare din bugetul gospodăriilor.