Inflația ne fură 7 lei din fiecare 100: ce rol joacă geopolitica și prețul petrolului

Rata inflației din România a înregistrat în februarie o ușoară scădere, ajungând la 9,3%, conform datelor oficiale. Pentru un moment, părea că presiunea prețurilor începe să se tempereze, oferind speranțe pentru consumatori. Economiștii de la ING Bank România, Valentin Tătaru și Ștefan Posea, avertizează însă că această liniște este doar aparentă: începând din martie și până la jumătatea anului, inflația ar putea să treacă din nou de pragul de 10%, alimentată de prețurile în creștere la energie și efectele indirecte ale geopoliticii.

Inflația la alimente și servicii a urmat așteptările noastre, situându-se la 7,8% și, respectiv, 11,3%, însă produsele nealimentare au crescut mai mult decât anticipasem, până la 9,4%, în principal din cauza combustibililor și tutunului, explică cei doi economiști. În traducere simplă, asta înseamnă că facturile la energie și carburant vor continua să urce, iar prețul bunurilor de zi cu zi se va resimți direct în portofelele românilor.

Cum ne afectează prețul petrolului și geopolitica

Un factor-cheie care va menține presiunea inflaționistă ridicată este evoluția prețului petrolului, legată de instabilitatea geopolitică din Orientul Mijlociu. Orice conflict sau tensiune suplimentară are un efect aproape instantaneu asupra prețului combustibililor, și implicit asupra transporturilor și energiei electrice, amplificând costurile pentru gospodării și afaceri.

„Cu prețurile petrolului la nivelurile actuale, atingerea unei rate a inflației sub 5% până la sfârșitul anului pare destul de improbabilă”, atenționează Tătaru și Posea. În termeni concreți, pentru o familie cu un consum mediu de energie și transport, asta înseamnă costuri suplimentare de sute de lei lunar doar pe facturile lunare de energie și carburant.

07:00, 28.02.2026 • ECONOMIE

Inflația urcă din nou, iar economia intră într-o zonă de presiune. BNR avertizează pentru 2026–2027

09:52, 16.02.2026 • Indicatori macro

Inflația scade ușor la început de an: 9,62% în ianuarie 2026

Salariile cresc mai încet decât prețurile

În paralel, datele salariale indică o încetinire a creșterii medii anuale a veniturilor, la 3,6% în ianuarie. Aceasta este o veste proastă pentru consumatori, pentru că inflația urcă mult mai rapid decât creșterea veniturilor, reducând puterea de cumpărare. În termeni practici, dacă un produs costă acum 100 de lei și prețurile cresc cu 10% până la vară, dar salariul tău crește doar cu 3-4%, vei simți direct o pierdere de aproximativ 7 lei la fiecare 100 de lei cheltuiți.

Economiștii avertizează că această combinație între prețuri în creștere și venituri stagnante poate influența deciziile de consum, reducând achizițiile neesențiale și amplificând presiunea asupra bugetelor familiale.

Scenarii posibile pentru consumatori

Creșterea prețurilor la electricitate și gaze, combinată cu liberalizarea pieței, va aduce facturi mai mari începând din primăvară, afectând direct familiile cu consum ridicat de energie.

Un nou șoc petrolier poate duce la majorarea prețului benzinei și motorinei, impactând naveta zilnică și transportul public.

Alimentele și produsele nealimentare vor continua să crească, chiar dacă ritmul inflației la servicii se atenuează ușor.

Politica monetară: relaxare mai târziu, rate mai mari până atunci

ING Bank România estimează că ciclul de relaxare monetară se va amâna, prima reducere a dobânzii fiind probabil abia în august, și nu în mai, cum se anticipa anterior. Totalul relaxării ar putea fi de 75 de puncte de bază, dar depinde de evoluția prețurilor la energie și a geopoliticii.

Practic, pentru consumatori, aceasta înseamnă că dobânzile la creditele existente vor rămâne relativ ridicate până la sfârșitul verii, iar accesul la noi credite mai ieftine va fi limitat.

Inflația nu este doar un număr

Cea mai captivantă lecție din această perioadă este că inflația nu este o statistică abstractă, ci o realitate palpabilă care ne afectează zilnic: facturile, prețul alimentelor, carburantul, costul vieții. Factorii care o alimentează – prețul petrolului, conflictele internaționale, politica fiscală și monetară – au legături directe cu viața de zi cu zi.

România intră, așadar, într-o perioadă în care consumatorii vor simți presiunea inflației mai puternic decât o fac statisticele lunare: facturile vor crește, puterea de cumpărare va scădea, iar familiile vor fi nevoite să prioritizeze cheltuielile.