Inflație, datorie, facturi mai mari: ce s-ar întâmpla dacă leul ar slăbi

Cursul de schimb euro – leu este în prezent ușor supraapreciat, estimativ cu până la 5%, dar această situație nu înseamnă neapărat că economia României ar beneficia dacă leul s-ar deprecia. Banca Națională a României intervine în evoluția cursului pentru a împiedica fluctuații prea mari, cursul de schimb fiind unul dintre principalele instrumente de ancorare a politicii monetare.

Intervențiile BNR: un echilibru delicat

Banca Națională a României joacă un rol esențial în menținerea stabilității cursului de schimb, echilibrând între nevoia de a preveni fluctuațiile excesive și dorința de a nu influența prea mult mecanismele naturale ale pieței valutare. Cele mai vizibile intervenții ale BNR au avut loc în luna mai 2025, când banca a intervenit masiv pentru a limita volatilitatea și a evita aprecierea rapidă a leului, care ar fi putut afecta competitivitatea exporturilor românești.

Mai recent, BNR a efectuat acțiuni mai moderate, în urmă cu aproximativ o săptămână, pentru a împiedica deprecierea leului peste 5,10 lei/euro. Aceste manevre, deși mai puțin vizibile, au scopul de a stabiliza moneda, de a preveni efectele negative asupra inflației și de a proteja costurile statului cu datoria publică denominată în valută. Practic, BNR acționează ca un „amortizor” al șocurilor valutare, reducând riscurile atât pentru economie, cât și pentru populație.

Intervențiile nu înseamnă că leul este artificial menținut la un nivel fix, ci că BNR acționează punctual pentru a evita oscilații bruște care ar putea destabiliza piața. Prin aceste măsuri, banca centrală încearcă să păstreze echilibrul între stabilitatea monetară și flexibilitatea pieței.

Ce înseamnă cursul “real” și riscurile unei deprecieri

Cursul „real” al leului, adică valoarea sa ajustată la condițiile economice fundamentale, este considerat a fi cu aproximativ 5% mai scăzut decât nivelul actual de 5,09 lei/euro. O revenire la acest nivel ar presupune o depreciere semnificativă a monedei, cu efecte directe asupra economiei și asupra populației.

O astfel de depreciere ar avea mai multe consecințe:

• Inflație în creștere: Prețurile bunurilor și serviciilor ar putea urca spre două cifre, prelungind perioada de scumpiri și afectând puterea de cumpărare a populației.
• Costuri mai mari pentru stat: Jumătate sau chiar mai mult din datoria publică este denominată în valută, iar deprecierea leului ar însemna costuri suplimentare pentru rambursarea împrumuturilor externe.
• Scăderea încrederii populației: În percepția cetățenilor, o depreciere abruptă transmite semnale negative despre stabilitatea economică și poate afecta comportamentele de consum și economisire.

Economistul șef al ING Bank, Valentin Tătaru, citat de Economica.net, consideră că nivelul cursului actual este unul rezonabil în contextul inflației și al politicilor fiscale existente, iar o depreciere accentuată nu ar fi sustenabilă pe termen scurt.

Prognoza pentru finalul anului 2025

Analiza pieței valutare indică faptul că leul va rămâne stabil în jurul valorii de 5,09 lei/euro până la sfârșitul anului, fără a depăși pragul de 5,10 lei/euro. Această stabilitate este influențată atât de politica BNR, cât și de măsurile fiscale ale Guvernului, dar și de cererea și oferta pe piața valutară.

În practică, acest nivel oferă un echilibru între menținerea puterii de cumpărare a populației și asigurarea stabilității pentru mediul de afaceri și finanțele publice. În lipsa unor șocuri externe majore, scenariul unei mișcări bruște a cursului de schimb rămâne puțin probabil până la sfârșitul anului.