Instanța explică de ce l-a lăsat pe președintele CJ Sălaj, Dinu Iancu Sălăjanu, cercetat de DNA, să revină în funcție

Tribunalul Sălaj a explicat, în detaliu, de ce i-a permis președintelui Consiliului Județean, Dinu Iancu Sălăjanu, să revină la conducerea instituției, deși este cercetat de DNA. Judecătorii s-au sprijinit pe trei argumente principale: timpul trecut de la descoperirea faptelor, prezumția de nevinovăție și protecția votului cetățenilor.

Cum explică Tribunalul Sălaj decizia

Primul punct pe care instanța l-a pus pe masă ține de cronologie. Judecătorii au observat că între momentul descoperirii faptelor și decizia de a-l îndepărta pe oficial din funcție a trecut prea mult timp.

Mai exact, vorbim despre un interval de peste un an și jumătate, în care Dinu Iancu Sălăjanu a continuat să conducă instituția fără ca procurorii să considere necesară o intervenție urgentă.

Pe acest temei, magistrații au concluzionat că nu se mai justifică o măsură de urgență, atâta vreme cât procurorii înșiși nu au tratat situația ca fiind urgentă în tot acest timp.

09:38 • ACTUALITATE

Gheorghiță Vlad, șeful șeful Statului Major, suspect DNA în dosarul „locurilor la buget”

17:03, 27.05.2026 • ACTUALITATE

Ministrul Finanțelor, chemat la DNA în dosarul vaccinurilor COVID. Nazare a dat declarații ca martor

În motivare se arată: „S-a constatat că a trecut o perioadă lungă de timp de la descoperirea faptelor cercetate de către organele de urmărire penală (mai mult de un an şi jumătate), în care inculpatul a exercitat aceeaşi funcţie de preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj, astfel că pericolul comiterii de infracţiuni în exercitarea funcţiei nu mai este de actualitate, iar necesitatea şi urgenţa înlăturării acestui pericol prin interdicţia exercitării funcţiei nu mai poate fi justificată la acest moment, ulterior comiterii şi descoperirii presupuselor fapte, perioadă în care procurorul nu a apreciat necesar şi urgent a fi înlăturat acest pericol”.

Procesul rămâne protejat și fără interdicție

Al doilea argument răspunde la o întrebare logică: dacă oficialul revine în funcție, riscă ancheta să fie afectată?

Răspunsul instanței este că nu. Judecătorii au explicat că buna desfășurare a procesului penal este deja asigurată printr-o altă obligație impusă de procuror.

Este vorba despre interdicția de a comunica, direct sau indirect, cu persoanele care ar putea fi martori în dosar sau care ar fi participat la faptele cercetate. Atâta vreme cât această obligație rămâne în vigoare, instanța consideră că nu mai e nevoie și de blocarea din funcție.

Prezumția de nevinovăție, înaintea unei acuzații solide

Al treilea argument atinge un principiu de bază al procesului penal. Magistrații au subliniat că Dinu Iancu Sălăjanu beneficiază de prezumția de nevinovăție.

În acest context, ei au apreciat că o suspendare din funcție i-ar produce un prejudiciu grav de imagine și de încredere. Iar acest prejudiciu ar apărea înainte ca acuzațiile să fie conturate solid.

Cu alte cuvinte, instanța a pus în balanță gravitatea unei astfel de măsuri și stadiul în care se află ancheta, înclinând spre protejarea oficialului până la clarificarea acuzațiilor.

Argumentul CEDO: nu doar inculpatul, ci și alegătorii

Cel mai amplu argument trimite la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Aici, instanța a făcut o distincție importantă, legată de natura funcției ocupate de oficial.

Fiind o funcție obținută prin vot, suspendarea ei nu îl afectează doar pe cel cercetat. Potrivit judecătorilor, vătămarea depășește interesele individuale ale inculpatului.

În viziunea instanței, o astfel de măsură lovește direct în reprezentarea democratică și în drepturile electorale ale cetățenilor care l-au ales. Tocmai de aceea, susțin magistrații, o restricție de acest tip trebuie să aibă o justificare extrem de temeinică.

Dinu Iancu Sălăjanu a fost plasat sub control judiciar pe 23 aprilie, fiind cercetat de DNA – Serviciul Teritorial Cluj pentru două infracțiuni de abuz în serviciu.

Ancheta vizează suspiciuni de corupție și spălare de bani, fapte care ar fi fost comise din 2022 până în prezent. În centru se află achiziții de lucrări de utilitate publică la nivelul consiliilor județene Bistrița-Năsăud și Sălaj.

În aceeași cauză, după percheziții în 69 de locații din țară pe 22 aprilie 2026, alte două persoane au fost puse sub control judiciar: Lavinia Ghilea, director al Direcției Investiții din CJ Sălaj, acuzată de luare de mită în formă continuată, și Mate Jozsef, șeful Serviciului Administrativ, acuzat de luare de mită și complicitate la dare de mită.