Interviu. ARCEN: „În cazul unui cutremur, comportamentul copiiilor poate fi influențat în mare parte de cel al părinților”

În România, există un potenţial seismic ridicat, în timp ce Capitala este, momentan, unul dintre cele mai vulnerabile orașe europene. Un cutremur se poate întâmpla oricând, iar felul în care vom reacționa atât înainte, cât și după hazard este foarte important. 

În general, în zona Vrancea, se produc majoritatea cutremurelor mari ale căror efecte distructive se întind pe o suprafață mult mai extinsă, de până la câteva sute de kilometri depărtare, însă există și alte zone în care pot apărea cutremure și care pot produce efecte nu la fel de mari, printre care și Făgăraș – Câmpulung, Banat sau Crișana – Maramureș, explică Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). 

În București, de exemplu, sunt aproape 2.400 de clădiri expertizate tehnic cu risc seismic, dintre care 358 se încadrează în categoria I de vulnerabilitate, cu alte cuvinte, reprezintă un pericol public în cazul unui cutremur major, potrivit Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Numărul clădirilor cu risc seismic care nu au fost până acum expertizate este mult mai mare.

Louisiana Stoica, urbanist în cadrul Asociației Române pentru Cultură, Educație și Normalitate (ARCEN), ne-a răspuns la câteva întrebări pentru a afla mai multe despre cum ne pregătim pentru un eventual cutremur și de ce este important să vorbim despre acest lucru în familie. ONG-ul și-a propus să salveze patrimoniul construit în Capitală, iar printre proiectele inițiate este și Antiseismic District, primul proiect românesc care vrea să pregătească o comunitate vulnerabilă la cutremur, mai exact 20.000 de locuitori din centrul Bucureștiului. 

Care sunt primii pași pe care trebuie să-i urmăm în caz de cutremur? Sunt valabili atât în cazul unei singure persoane, cât și în situația în care suntem mai mulți membri ai familiei?

Pregătirea în caz de cutremur ne ajută să luăm decizii mai bune în momentul producerii unui seism. Trebuie să fim informați despre câteva măsuri individuale pe care le putem lua, astfel încât să acționăm corect atât înainte, cât și în timpul și după un seism major. Ajută să avem un plan simplu de urmat, ca să reducem teama în momentul când se produce un cutremur, să diminuăm riscurile pentru noi și cei apropiați și să ne creștem șansele de supraviețuire. ARCEN, împreună cu Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic (Re:Rise) a dezvoltat cu atenție mai multe instrumente de pregătire pentru cutremur în cadrul proiectului Antiseismic District, care face parte din programul Bucureștiul Pregătit, gestionat de Fundația Comunitară București.

În ceea ce privește primii pași pe care să-i urmăm în caz de cutremur, specialiștii recomandă să ne păstrăm calmul, să încercăm să ne deplasăm cât mai puțin și să ne adăpostim sub o masă solidă sau lângă un perete interior. Aceste acțiuni sunt valabile pentru oricine, indiferent de mediul în care se află sau dacă sunt însoțiți sau nu.

Există o procedură internațională de protecție în caz de cutremur, numită DROP COVER HOLD, care minimizează șansele să fim răniți și pe care o putem aplica în orice situație sau loc ne aflăm: ne lăsăm la pământ, ne acoperim capul și gâtul cu brațele, ne deplasăm sub o piesă de mobilier solidă (birou, masă) și așteptăm să înceteze cutremurul.

Ne pot ajuta anumite ustensile/obiecte sau chiar o trusă de prim ajutor în acest sens? 

Este foarte important să avem la îndemână (în locuință, la locul de muncă, în locurile unde ne desfășurăm activitatea în mod normal) un kit de supraviețuire pentru cutremur – un rucsac în care punem ce credem că ar fi indispensabil sau cel mai util într-un scenariu de urgență. 

Kit-ul poate fi minimalist, să cuprindă câteva elemente esențiale: o rezervă de apă (câteva bidoane), alimente neperisabile (conserve, biscuiți, batoane de cereale), un fluier, o trusă de prim ajutor (care să includă și o rezervă de medicamente în cazul în care există afecțiuni cronice), o lanternă, un radio pe baterii, o listă cu numerele de telefon ale apropiaților, o baterie externă pentru telefon. În funcție de posibilități, kit-ul de supraviețuire poate să includă și următoarele: haine de schimb, un sac de dormit, o pătură termică, o pelerină de ploaie, măști de protecție pentru praf, hârtie igienică și șervețele umede, un briceag multifuncțional.

Ce nu este indicat să facem când are loc un cutremur?

În momentul producerii unui cutremur trebuie să încercăm pe cât posibil să ne păstrăm calmul, să acționăm rațional, nu emoțional, să nu ne panicăm. E important să nu o luăm la fugă pe scări sau să încercăm să ieșim din clădire în momentul producerii unui cutremur. Cutremurele nu pot fi anticipate și se produc fără nicio avertizare – pot fi atât de violente încât să nu avem cum să mergem sau să fugim. Cea mai bună alegere este să ne lăsăm la podea sau la pământ înainte să fim doborâți de intensitatea mișcărilor seismice, să ne adăpostim în cel mai apropiat loc sigur și să rămânem acolo până când se oprește cutremurul.

Ce-i putem învăța pe cei mici în cazul în care părinții nu se află acasă în acele momente? 

E foarte important să vorbim despre cutremur cu familia, astfel încât fiecare să știe cum să se comporte în eventualitatea unui seism, indiferent de locul în care s-ar afla. Dialogul pe care îl purtăm din timp este extrem de util pentru a reduce teama, mai ales în cazul copiilor. 

De la vârsta de aproximativ 3 ani, copiii sunt capabili să înțeleagă ce este un cutremur și cum să se pregătească. E important să le explicăm ce anume provoacă cutremurele și alte informații de bază în termeni simpli pe care îi pot înțelege. În cazul unui cutremur, comportamentul copiiilor poate fi influențat în mare parte de cel al părinților. Dacă ne alarmăm, copilul se poate speria și mai rău, procesând teama ca dovadă a unui pericol real. 

E importantă includerea copiilor în discuțiile și planurile legate de siguranța la cutremur, cum ar fi pregătirea trusei de supraviețuire. La fel ca un adult, un copil are nevoie să își dezvolte capacitatea de a reacționa rapid și corect atunci când pământul începe să se miște. Recomandăm ca la fiecare șase luni să se facă o recapitulare și un exercițiu al procedurilor de siguranță împreună cu ei.

Copiii trebuie să știe care sunt cele mai sigure locuri din fiecare cameră atunci când se produce un cutremur. De asemenea, ei trebuie să cunoască și toate ieșirile posibile din fiecare dintre camere. Poate fi folosită o masă solidă ca să învețe pașii pentru a se adăposti cât mai rapid atunci când simt că are loc un cutremur. E important să afle ce să facă dacă nu se află acasă, ci la școală, într-o clădire înaltă sau afară.

Ce facem după ce ne-am salvat/am fost salvați în urma unui cutremur?

Pregătirea individuală presupune și să putem fi independenți după cutremur, mai ales în primele 72 de ore, când prioritatea autorităților va fi salvarea persoanelor prinse sub dărâmături. Este important să avem câteva resurse proprii, pregătite dinainte, și să ne putem gestiona propriile nevoi pentru o vreme, fără să depindem de terți. Pregătirea anterioară ne ajută să reținem o sumă de lucruri și să luăm o serie de acțiuni care ne dau puterea să trecem peste șoc și să ne reluăm viața obișnuită cât mai rapid după cutremur.

În cazul în care imobilul în care locuim a fost grav avariat și nu avem posibilitatea de a fi găzduiți de rude sau prieteni, există posibilitatea de a fi cazați temporar într-unul din spațiile de asistență care vor fi amenajate de către autorități. Informații despre aceste utilități, cât și despre eventuale puncte de ajutor medical, de alimentare cu apă sau hrană vor fi anunțate de către autoritățile competente, cel mai probabil prin megafoane sau radio. De aceea este important ca după producerea unui seism să fim atenți la astfel de informări și să așteptăm indicații din partea autorităților.

Cât de important este să căutăm informații înainte de a ne muta într-o locuință nouă?

Anvergura pagubelor produse de un cutremur depinde foarte mult de starea clădirilor în care ne surprinde mișcarea seismică, la fel ca și șansele noastre de supraviețuire. În București, unul dintre cele mai vulnerabile orașe europene din punct de vedere seismic, există aproximativ 2.400 de imobile vulnerabile la cutremur, conform listei oficiale a imobilelor expertizate tehnic – alte zeci de mii de clădiri nu au fost până acum expertizate.

Orice clădire expertizată se încadrează în clase de risc seismic, de la I la IV, cu I fiind clădiri în pericol de colaps în cazul unui cutremur major, și IV fiind clădiri al căror răspuns seismic așteptat este echivalent cu cel al unei clădiri nou construite.

Este foarte important să ne informăm în legătură cu anul construcției unei clădiri în care plănuim să ne mutăm și mai mult, să verificăm dacă se încadrează în vreo categorie de risc seismic sau dacă a fost consolidată (în special în cazul clădirilor construite înainte de 1977). Faptul că o clădire a trecut printr-un cutremur major sau două (1940, 1977) și nu s-a prăbușit nu înseamnă că e mai rezistentă, ci din contră, are mai multe probleme la nivel structural decât una care nu a trecut printr-un cutremur.

Citește și:

Mai multe articole...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole