Iohannis: „Doresc să trecem la fapte. În cazul unui atac, să se ştie foarte exact cine, ce trupe şi unde trimite”

Prezent într-o vizită oficială la București, secretarul general NATO a ținut să sublinieze că este cea mai mare criză de securitate apărută într-o generație și a mulţumit României pentru ajutorul dat în cadul NATO şi pentru sprijinirea Ucrainei. Totodată, președintele Klaus Iohannis a fost mult mai direct și a spus că este nevoie de mai multă forţă de apărare, de descurajare pe Flancul Estic. „Doresc să trecem la fapte. În cazul unui atac, să se ştie foarte exact cine, ce trupe şi unde trimite”, a spus președintele României.

Jens Stoltenberg a apreciat, luni, după întrevederea cu Klaus Iohannis, faptul că România găzduieşte ministeriala NATO.

”Suntem în cea mai mare criză de securitate dintr-o generaţie întreagă”, a afirmat secretarul general al NATO, adăugând că Alianţa a crescut prezenţa militară în zonă.

”În contextul agresiunii Federaţiei Ruse în Ucraina, NATO îşi întăreşte prezenţa de la Baltică până la Marea Neagră (…) Este un mesaj clar că NATO se află aici şi vom face tot ce este necesar pentru a apăra toţi aliaţii”, a mai adăugat Jens Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a apreciat ajutorul dat de România în cadrul Alianţei, dar şi pentru sprijinirea Ucrainei.

”Nu putem să-l lăsăm pe Putin să câştige”, a mai declarat Stoltenberg.

El va conduce, alături de ministrul de Ezxterne, Bogdan Aurescu, Reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO.

Klaus Iohannis a fost întrebat, luni, dacă este nevoie de acţiuni suplimentare ale Alianţei Nord-Atlantice pentru protejarea României.

”Este nevoie de mai multă forţă de apărare, de descurajare pe Flancul Estic. Acest lcuru l-am spus de la început”, a afirmat Iohannos.

Acesta a precizat că a abordat aceste aspecte în discuţia cu Jens Stoltenberg.

”Este nevoie de un număr sporit de militari alianţi, dar asta nu este suficient. În plus, pentru a putea reprezenta o descurajare solidă, este neovie de echipamente prepoziţionate”, a mai afirmat Iohannis, explicând, însă, că aceste lcururi au fost stabilite încă de la Summitul de la MAdrid.

”Este nevoie de concretizarea acestor decizii. La Madrid decizia a fost mai degrabă generică. Acum dorec să trecem la fapte. În plus, este nevoie de planuri foarte concrete ca, în cazul unui atac, să se ştie foarte exact cine, ce trupe şi unde trimite. Nu putem să lăsăm astfel de decizi pentru un ultim moment, să fim luaţi prin surprindere”, a mai declarat Iohannis.