Iran: Ayatollahul Khamenei, în fața celei mai mari provocări a carierei sale politice

Aflat la conducerea Iranului de peste trei decenii, ayatollahul Ali Hosseini Khamenei, liderul suprem al Republicii Islamice, se confruntă în prezent cu una dintre cele mai dificile etape ale mandatului său.

Atacurile aeriene israeliene lansate recent împotriva Iranului și uciderea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, constituie lovituri strategice majore pentru sistemul regional de influență construit de Khamenei de-a lungul deceniilor, scrie The Guardian.

Reapărut în public în octombrie anul trecut, pentru prima dată după cinci ani de absență, Khamenei a transmis un mesaj dur împotriva Israelului, pe care l-a declarat într-un discurs public „un regim care nu va rezista mult”. Declarația a fost făcută în fața a zeci de mii de susținători adunați într-o moschee din Teheran, într-un context regional extrem de tensionat.

Moartea lui Nasrallah – un aliat vechi și apropiat al liderului iranian – a fost o pierdere personală și simbolică. Lovitura aeriană israeliană asupra sediului Hezbollah din Beirut a subminat unul dintre pilonii „axei rezistenței” sprijinite de Iran. În ciuda ripostei Teheranului, concretizate prin atacuri cu rachete și drone asupra Tel Avivului, Iranul nu pare capabil să oprească ofensiva israeliană, iar apărarea aeriană a țării s-a dovedit ineficientă. Rețeaua de miliții islamiste din regiune, construită în scop de descurajare, este acum în mare parte destrămată.

În vârstă de 84 de ani, Khamenei este un lider format în climatul revoluționar al anilor 1960. Provenit dintr-o familie modestă din orașul sfânt Mashhad, a fost influențat de ideologia ayatollahului Ruhollah Khomeini și s-a implicat activ în mișcarea islamistă împotriva regimului șahului. A urcat rapid în ierarhia regimului post-revoluționar și a fost ales președinte în 1981, după ce a supraviețuit unui atentat.

08:13 • Internațional

Petrol și furie: energia devine un câmp de luptă în Orientul Mijlociu

06:08 • Internațional

Israel lovește inima Iranului: General de top ucis, Teheranul amenință cu apocalipsa

După moartea lui Khomeini, în 1989, Khamenei a preluat conducerea statului iranian, în urma unei modificări constituționale menite să îi permită ocuparea funcției, deși nu avea cele mai înalte calificări clericale. De-a lungul anilor, a consolidat controlul asupra instituțiilor-cheie, în special asupra Gardienilor Revoluției (IRGC), și a eliminat sistematic orice potențial rival politic, inclusiv din rândul foștilor săi aliați.

Politica sa externă s-a bazat pe extinderea influenței prin intermediul actorilor non-statali: Hezbollah în Liban, Hamas în Gaza, mișcarea Houthi în Yemen, și miliții în Siria și Irak. Această strategie, eficientă în trecut, pare astăzi depășită, în contextul în care Israelul a reușit să distrugă mare parte din infrastructura acestor grupări.

Pe plan intern, Khamenei a menținut un echilibru precar între reformiști și conservatori. A tolerat temporar inițiativele moderate ale președintelui reformist Mohammad Khatami, dar a acționat ferm împotriva oricărei tentative de schimbare profundă a regimului. Represiunea împotriva protestelor populare, restricțiile dure impuse femeilor și minorităților și înrăutățirea situației economice au dus la o nemulțumire tot mai vizibilă în societatea iraniană.

În ciuda retoricii privind un stil de viață modest, ayatollahul Khamenei a fost criticat pentru lipsa de transparență, deși imaginea sa de lider ascet contrastează cu opulența multor oficiali iranieni.

Aflat acum în declin fizic, Khamenei este înconjurat de incertitudini privind succesiunea sa. Tensiunile regionale, izolarea internațională și fragilitatea aliatelor din Orientul Mijlociu pun la încercare nu doar supraviețuirea „axei rezistenței”, ci și viitorul regimului islamic pe care l-a protejat și consolidat timp de peste trei decenii.

Pentru liderul suprem al Iranului, echilibrul între ideologie și pragmatism a fost cheia longevității politice. Însă realitățile geopolitice actuale ar putea marca sfârșitul acestui echilibru și al epocii sale.