Isărescu, demersuri pentru recuperarea Tezaurului de la Moscova

Banca Națională a României continuă demersurile pentru recuperarea Tezaurului de la Moscova, o comoară națională confiscată de ruși în urmă cu mai bine de un secol.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a oferit mai multe informații relevante referitoare la demersurile făcute de oficialii Băncii Centrale dar și de către autoritățile române pentru recuperarea Tezaurului de la Moscova. Informațiile le-a dat în cadrul unui discurs cu ocazia evenimentului aniversar dedicat împlinirii a 144 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României și celebrării Anului Avram Iancu.

Redăm mai jos partea legată de recuperarea Tezaurului:

”Demersuri internaționale pentru recuperarea Tezaurului de la Moscova

Pentru că am menționat implicarea și sacrificiile Băncii Naționale a României din timpul Primului Război Mondial, așa cum vă este foarte cunoscut, un alt sacrificiu al instituției noastre în acei ani a fost confiscarea rezervei sale de aur de către puterea bolșevică. Nu reiau aici când, cum și de ce a plecat tezaurul nostru de aur, în greutate de 91,5 tone aur fin la Moscova, dar aș vrea să vă prezint ultimele demersuri pe care le-am întreprins pentru recuperarea acestuia, după mai bine de un secol în care Banca Națională a României n-a renunțat niciodată la recuperarea acestei avuții, pe care a încredințat-o cu acte în regulă Imperiului Rus și pentru care a primit garanții guvernamentale cu privire la transport, depozitare și restituire.

15:31 • Indicatori macro

Leul a pierdut teren în fața monedei europene, luni

17:43 • ECONOMIE

Cine îl vrea pe Mugur Isărescu în continuare la BNR. Isărescu are 74 de ani și este de trei decenii pe post

Astfel,

în noiembrie 2023, am organizat simpozionul cu tema Tezaurul Băncii Naționale a României evacuat la Moscova – un drept de creanță mai vechi de un secol, în cadrul căruia am anunțat inaugurarea unei noi etape în strategia Băncii Naționale a României referitoare la Tezaurul de la Moscova, notele specifice acestei noi etape fiind:
- Informarea opiniei publice europene și a decidenților de la nivelul Uniunii Europene cu privire la cele 91,5 tone de aur fin confiscate de puterea bolșevică din Rusia în urmă cu mai bine de un secol;
- Promovarea ideii existenței unei creanțe valide și exigibile a României asupra Federației Ruse, ca moștenitoare de drept a URSS.
- Sprijinirea europarlamentarului Eugen Tomac, care a abordat în plenul Parlamentului European problematica Tezaurului BNR de la Moscova și a inițiat o rezoluție în acest sens.
Pentru informarea celor 705 membri ai Parlamentului European, precum și a celor 27 de comisari europeni, au fost distribuite acestora două lucrări, în limba engleză, care se referă la problema tezaurului BNR, respectiv: The Romanian National Bank Treasure Taken To Moscow and Never Returned-With a selection of documents, autor Cristian Păunescu, Cuvânt înainte, academician Mugur Isărescu, și Romania`s Treasury and its Destiny. Arguments from the Russian Archives, autor Ilie Schipor. Anterior, lucrarea domnului consilier Cristian Păunescu a fost transmisă celor mai importante universități și biblioteci din Europa, Statele Unite ale Americii și Canada.

În intervalul 4 – 8 martie 2024, la Bruxelles au avut loc:

Expoziția The Gold Treasure of the National Bank of Romania sent to Moscow and never returned – a claim older than a century (Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României trimis la Moscova și nerestituit – o creanță mai veche de un secol), găzduită de Parlamentul European. Vernisarea acestei expoziții a avut loc în data 5 martie 2024, în prezența delegației Băncii Naționale a României, condusă de domnul viceguvernator Leonardo Badea, precum și a unui numeros public. Evenimentul a fost moderat de domnul Marian Voicu, jurnalist la Televiziunea română și un foarte bun cunoscător ale aspectelor problematicii tezaurului. Au luat cuvântul: domnul Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR, domnii Eugen Tomac, Traian Băsescu, Dan Botoș și doamna Corina Crețu, europarlamentari români, europarlamentarul lituanian Petras Austrevicius, domnul Ioan Mircea Pașcu, fost ministru, fost vicepreședinte al Parlamentului European, consilier strategie la BNR. Au fost prezenți reprezentanții delegațiilor permanente pe lângă Uniunea Europeană ale Franței, Regatului Unit, Belgiei, Letoniei, Croației, Greciei și Ciprului.
În aceeași zi, de 5 martie 2024, a apărut ediția on line a ziarului „Politico”, în care a fost publicat articolul The gold treasure of the National Bank of Romania that was sent to Moscow, cu subtitlul A claim older than a century – the odyssey of the central bank’s `evacuated’ gold that was never returned after the First World War. Ziarul „Politico” este cea mai influentă publicație despre afacerile europene, iar articolul a fost inclus și în ediția tipărită din 7 martie 2024.
A doua zi, în data de 6 martie 2024, la Universitatea Liberă din Bruxelles, cu sprijinul Institutului Cultural Român, a avut loc dezbaterea cu tema Le trésor de la Banque Nationale de Roumanie envoyé a Moscou – un créance qui date depuis plus d’un siècle. Dezbaterea a fost deschisă de profesorul Jacques Hellemans, Universitatea Liberă din Bruxelles, iar diferitele aspecte circumscrise Tezaurului BNR de la Moscova au fost expuse și explicate în intervenții foarte documentate de domnii Cristian Păunescu, Dorin Matei și Ilie Schipor.

Rezoluția referitoare la returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia

Toate aceste demersuri au contribuit la adoptarea cu o mare majoritate de voturi (peste 500, exprimându-se doar 7 voturi împotrivă), a Rezoluției referitoare la returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia, în ședința plenară a Parlamentului European din 14 martie 2024, desfășurată la Strasbourg. Documentul a fost susținut de toți europarlamentarii români, cărora li s-au alăturat, semnând proiectul de rezoluție, alți 11 europarlamentari din: Germania, Lituania, Franța, Italia, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Belgia.

În intervenția din cadrul dezbaterilor, comisarul european Elisa Ferreira a reiterat că UE este pregătită să susțină demersurile autorităților române, atunci când contextul internațional va permite, dacă partea română va solicita acest sprijin.

În numele Consiliului de Administrație exprim aprecierile și mulțumirile noastre pentru toți cei care ne-au sprijinit in acest demers.

Votarea acestei rezoluții reprezintă un moment istoric în evoluția problemei Tezaurului Băncii Naționale a României, deoarece la mai bine de un secol de la hotărârea Conferinței de la Genova, care, în 1922, solicita Rusiei Sovietice returnarea tezaurului de aur românesc, opinia publică europeană află din nou despre existența acestui litigiu, iar instituțiile Uniunii Europene sunt de acord cu introducerea acestuia pe agenda lor politică.

Mesajul principal al Rezoluției a fost acela că Parlamentul European solicită Rusiei să returneze complet României tezaurul care a fost transportat în Rusia în anii 1916-1917 și nu a fost restituit nici în 1935, nici în 1956. În același timp, în Rezoluție sunt formulate acțiunile care urmează, având în vedere conținutul punctelor finale, potrivit cărora, Parlamentul European:

invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relațiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți.
invită Comisia să creeze sinergii concrete cu statul român și cu Banca Națională a României și alte instituții relevante pentru a mobiliza eforturi coordonate și pentru a urmări toate mijloacele diplomatice de mediere, de promovare a comunicării, atunci când este cazul, cu omologii ruși și de căutare de soluții pentru a se asigura că tezaurul național este returnat fără întârziere acolo unde îi este locul.
invită Comisia să analizeze posibilitatea de a acționa în calitate de partener al reprezentanților români care fac parte din Comisia mixtă româno-rusă mandatată să discute despre restituirea tezaurului național al României.
încredințează Președintei sarcina de a transmite rezoluția Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei și Adunării Parlamentare a acestuia, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și instituțiilor de stat al Federației Ruse.

Astfel, se încununează peste trei decenii de străduințe ale consiliilor de administrație ale BNR, al căror sprijin l-am avut pentru a continua angajamentul guvernatorilor din perioada interbelică de a face tot ce este posibil pentru a aduce acasă rezerva de aur de la Moscova. Desigur, privim această realizare cu prudența necesară. Gândim că, atunci când situația geopolitică o va permite, această rezoluție istorică va fi pusă în aplicare prin cooperarea tuturor instituțiilor Statului român: Președinție, Parlament, Guvern, Academia Română.”