Jakubowicz avertizează: Riscurile majore provin din interior

România nu a intrat în recesiune, însă economia începe să dea semne tot mai evidente de slăbiciune, afirmă Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România. Datele publicate pentru trimestrul III arată o contracție ușoară de 0,2% față de trimestrul precedent, pe seria ajustată sezonier, o evoluție care nu indică o recesiune tehnică, dar semnalează o încetinire ce nu poate fi ignorată.

Potrivit analistului, economia continuă totuși să crească în ritm anual – 1,4% pe seria ajustată și 1,6% pe seria brută –, iar avansul pentru primele nouă luni ale anului rămâne la 1,4%. Această „realitate dublă” descrie o economie aflată într-o zonă de echilibru fragil, care se confruntă cu tensiuni interne și externe tot mai mari.

Europa slăbită și cererea externă redusă pun presiune pe evoluția României

Jakubowicz subliniază că scăderea trimestrială apare pe fondul unei economii europene care continuă să încetinească, în timp ce cererea externă rămâne scăzută. Acest context face ca România să fie și mai expusă șocurilor venite din zona euro, principalul partener comercial.

Mai mult, revizuirea datelor pentru trimestrul II – unde creșterea a fost ajustată de la 1,2% la 1% – arată că pierderea de ritm este mai abruptă decât se estimase inițial. Astfel, tabloul general confirmă un trend descendent clar, chiar dacă acesta nu duce, cel puțin deocamdată, către recesiune.

11:29 • Imobiliare

România, printre țările cu cele mai mari dificultăți pentru chiriași

10:59 • SPORT

România caută revanșa în Bosnia. Ce post transmite meciul și cum arată lotul convocat de Lucescu

Deficitul bugetar, costurile ridicate și productivitatea scăzută – riscurile care apasă economia

Riscurile majore provin din interior, susține președintele AAFBR. Deficitul bugetar ridicat obligă România să intre în 2026 cu o consolidare fiscală dură, iar costurile de finanțare rămân mari, limitând investițiile private. La acestea se adaugă un nivel redus al productivității, care frânează potențialul economic pe termen mediu.

În această combinație, România ajunge într-o zonă vulnerabilă, în care creșterea economică este modestă, iar dezechilibrele structural se accentuează, generând riscuri pentru anul viitor.

Soluția: prudență și politici economice coerente pentru a evita recesiunea în 2026

Chiar dacă situația este delicată, Jakubowicz afirmă că există spațiu pentru o „aterizare lină” a economiei, cu condiția ca măsurile de politică economică să fie coerente și predictibile. Consolidarea bugetară ar trebui să se concentreze pe eficientizarea cheltuielilor și pe prioritizarea investițiilor, nu doar pe creșteri de taxe.

Analistul subliniază, de asemenea, că absorbția fondurilor europene reprezintă în continuare principalul motor de creștere într-un context global dificil. Pentru companii, gestionarea lichidității și investițiile în digitalizare devin cruciale, în timp ce populația are nevoie de prudență financiară într-o perioadă de dobânzi mari și schimbări fiscale.

Cifrele confirmă încetinirea: PIB în scădere trimestrială, creștere anuală modestă

Datele INS arată că PIB-ul României a scăzut cu 0,2% în T3 față de T2, după un avans de 1% în trimestrul anterior. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, economia a crescut cu 1,6% pe seria brută și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.

Pentru perioada ianuarie–septembrie 2025, avansul economic a fost de 0,8% pe seria brută și de 1,4% pe seria ajustată, confirmând o creștere pozitivă, dar modestă.

România nu este în recesiune, însă economia intră într-o zonă critică, în care fiecare decizie de politică economică cântărește greu. Semnele de oboseală devin vizibile