Japonia își schimbă strategia: premierul japonez vrea o armată mai puternică și un rol geopolitic major
Premierul japonez Sanae Takaichi și formațiunea aflată la guvernare, Partidul Liberal Democrat (PLD), au obținut o victorie istorică la alegerile parlamentare de săptămâna trecută. Pentru prima dată de la fondarea partidului, în 1955, conservatorii dețin o majoritate de două treimi în camera inferioară a Dietei Japoniei (Parlament).
În cazul în care va fi necesar, executivul condus de Takaichi ar putea chiar să treacă peste eventualele blocaje din camera superioară, unde coaliția nu dispune încă de majoritate.
În aceste condiții, premierul are un mandat solid pentru a-și avansa agenda politică. Printre priorități se numără majorarea bugetului pentru apărare, întărirea capacităților militare și chiar o posibilă revizuire a Constituției pacifiste, care limitează rolul Forțelor de Autoapărare și interzice participarea Japoniei la război. Analiza aparține lui Sebastian Maslow, profesor de relații internaționale și politică japoneză contemporană la Universitatea din Tokio, care a fost publicată în The Conversation.
Drept urmare, se ridică o întrebare esențială: ar putea Japonia să devină un stat mai militarizat sub conducerea lui Takaichi? Și dacă da, ce consecințe ar avea asupra securității regionale?
Contracararea ascensiunii Chinei
Sanae Takaichi s-a prezentat în spațiul public drept o „Margaret Thatcher a Japoniei” și purtătoarea liniei politice promovate de fostul premier Shinzo Abe.
Abe, cel care a readus la guvernare Partidul Liberal Democrat în 2012, și-a asumat obiectivul de a „restaura o Japonie puternică”. Pe parcursul celor opt ani în fruntea executivului, Tokyo a adoptat conceptul de „pacifism proactiv”. Prin această nouă strategie de securitate, Japonia a început să se distanțeze treptat de pacifismul din perioada postbelică, printr-o serie de măsuri precum:
- consolidarea armatei
- ridicarea interdicțiilor privind exporturile de arme
- construirea de noi parteneriate în domeniul securității (inclusiv cu NATO,
- Uniunea Europeană și QUAD – Dialogul cvadrilateral privind securitatea)
- consolidarea alianței cu Statele Unite.
În 2014, o reinterpretare a Constituției a deschis calea pentru ca Japonia să participe la „autoapărare colectivă”, permițându-i să intervină în sprijinul unui aliat atacat.
Takaichi consideră că misiunea sa este să ducă mai departe munca inițiată de Shinzo Abe, iar direcția pe care o urmează este una fără echivoc.
La scurt timp după preluarea mandatului anul trecut, Takaichi a provocat tensiuni cu Beijingul, sugerând că Japonia ar apăra Taiwanul în cazul unui atac al Chinei. Replica autorităților chineze nu a întârziat: a ripostat prin presiuni economice și o retorică dură. Cu toate acestea, premierul japonez a refuzat să-și tempereze poziția.
Nici Takaichi, nici liderul de la Beijing, Xi Jinping, nu par dispuși să îmbunătățească relațiile bilaterale.
Beijingul a îndemnat cetățenii chinezi să evite călătoriile în Japonia și a avertizat că pozițiile adoptate de Takaichi amenință securitatea regională și ordinea internațională.
În același timp, Takaichi speră că o China fermă o va ajuta să reducă rezistența internă față de agenda sa de securitate. Deocamdată, opinia publică pare să-i fie favorabilă: un sondaj realizat după alegeri arată că 69% dintre respondenți aprobă activitatea cabinetului său.
Cum vrea Sanae Takaichi să transforme armata Japoniei
Guvernul lui Sanae Takaichi urmează să înceapă în curând procesul de revizuire a Strategiei Naționale de Securitate adoptate în 2022. Este de așteptat să adopte abordarea declarată de „gestionare a crizelor”, care îmbină obiectivele de securitate cu cele economice și cu politica industrială.
În pofida creșterii datoriei publice, Takaichi deja a majorat cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB, înainte de termen și va continua să crească cheltuielile pentru sectorul militar.
Executivul analizează, totodată, achiziționarea de submarine cu propulsie nucleară și a anunțat noi măsuri de relaxare a reglementărilor privind exporturile de armament, care ar permite, în viitor, transferul de arme letale.
Japonia a autorizat deja livrarea de sisteme de rachete Patriot PAC-3 către Statele Unite, pentru a completa stocurile trimise în Ucraina și Israel. De asemenea, Japonia a convenit să vândă Australiei fregate din clasa Mogami și a încheiat acorduri cu Italia și Regatul Unit pentru dezvoltarea comună a unui avion de vânătoare de generație următoare.
În paralel, Japonia s-a alăturat unei inițiative coordonate de NATO pentru furnizarea de echipamente militare Ucrainei. Deși contribuția niponă se limitează, în prezent, la arme neletale, implicarea ar putea deschide calea unei cooperări mai strânse cu Alianța în domeniul apărării.
Pe plan intern, Takaichi a promis adoptarea unei noi legi antispionaj, crearea unui Birou Național de Informații inspirat de modelul CIA și emiterea unei strategii naționale de informații.
Aceste măsuri urmăresc consolidarea capacităților de informații ale țării, adesea afectate de lupte interne birocratice. Obiectivul pe termen lung este aderarea la rețeaua „Five Eyes”.
Legăturile cu administrația Trump
Confruntată cu amenințările din partea China, Coreea de Nord și Rusia, Japonia nu are altă opțiune decât să-și mențină alianța de securitate cu SUA.
Astfel, în centrul agendei lui Sanae Takaichi se află gestionarea relației bilaterale SUA-Japonia în contextul așa-numitei „doctrine Donroe”, strategia de securitate promovată de Donald Trump. Aceasta mută accentul securității americane către emisfera vestică, reducând potențial atenția asupra regiunii indo-pacifice.
Trump a susținut-o pe Takaichi în timpul campaniei sale electorale. Vizita acesteia la Washington, programată pe 19 martie, este așteptată să includă încercări de influențare a politicii Casei Albe față de China, înainte ca Trump să facă propria vizită la Beijing în aprilie.
Pentru a contracara efectele unui posibil acord comercial SUA-China, Takaichi ar putea valorifica noul său capital politic pentru a accelera implementarea angajamentului Japoniei de investiții, de 550 de miliarde de dolari americani în SUA.
Următoarele provocări
În urmă cu zece ani, Angela Merkel, pe atunci cancelarul Germaniei, a fost numită „noul lider al lumii libere”. Acum, Takaichi este sărbătorită drept „cea mai puternică femeie din lume”.
Modul în care își folosește noua putere pentru a-și croi drum, într-o lume a rivalității dintre marile puteri și alianțele incerte, îi va defini moștenirea și felul în care regiunea va fi modelată în următorii ani.