Judecător verificat dacă este ofițer acoperit. CAB cere anchetarea lui Ionel Beşu pentru legături cu „Doi și un sfert”

Un conflict fără precedent a izbucnit la vârful sistemului judiciar, după ce Curtea de Apel București (CAB) a declanșat o procedură oficială de verificare a unui magistrat suspectat de legături incompatibile cu serviciile de informații. Conducerea instanței a anunțat, miercuri, că a sesizat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și CNSAS pentru a stabili dacă judecătorul Ionel-Laurențiu Beşu este ofițer operativ, acoperit sau colaborator al unui serviciu secret.

Acuzații grave: Trecutul la „Doi și un sfert” și incompatibilitatea legală

Suspiciunile care planează asupra judecătorului Ionel Beşu sunt alimentate de istoricul său profesional. Potrivit informațiilor făcute publice de Curtea de Apel București, magistratul a activat în trecut, între anii 2006 și 2011, ca ofițer al DGPI (Direcția Generală de Protecție Internă, fosta unitate „Doi și un sfert”). CAB cere acum instituțiilor abilitate să clarifice dacă aceste legături au continuat sub o formă sau alta, fapt interzis explicit de lege.

„Dispozițiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie – sau să fi fost – agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă”, se arată în comunicatul Curții de Apel București.

Reprezentanții instanței subliniază necesitatea transparenței totale, sugerând că parcursul profesional al judecătorului conține „etape sensibile”.

„Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii și opinia publică să primească răspunsuri privind: în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale; care au fost atribuțiile reale; ce roluri a avut și are în raport cu alte instituții ale statului”, au transmis reprezentanții CAB.

Război deschis: CAB denunță o campanie de denigrare

Reacția dură a Curții de Apel vine după ce Ionel Beşu a apărut într-un material considerat de conducerea instanței drept „propaganda menită să denigreze șefele ICCJ, CAB și CSM”. Oficialii CAB susțin că judecătorul folosește spațiul public pentru a lansa narative false, menite să pună presiune pe instituții.

„Justiția nu poate fi apărată prin minciună, iar independența ei nu poate fi invocată de cei care o subminează. Afirmațiile publice ale unui judecator, Beşu Ionel Laurențiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare. Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții”, precizează Curtea de Apel București.

Controversele din dosarul lui Nicolae Bădălău

Un punct nevralgic al disputei îl reprezintă dosarul fostului vicepreședinte al Curții de Conturi, Nicolae Bădălău. Ionel Beşu a criticat modul în care CAB a gestionat competența în acest caz. În replică, instanța a explicat că deciziile au fost luate strict pentru a respecta legea și pentru a evita riscul prescripției faptelor.

„A veni printr-un interviu și a combate o decizie definitivă ridică o întrebare care nu poate fi evitată: mai vorbim de o eroare profesională elementară sau de o direcție urmărită cu o consecvență suspectă? (…) Soluția Curții de Apel București, în calea de atac a contestației, este una care nu expune soluționarea cauzei la riscul prescripției, ci îl evită”, se explică în comunicatul citat.

CAB avertizează că menținerea dosarului la o instanță inferioară, așa cum sugera Beşu, ar fi putut duce la anularea sentințelor și la prescrierea faptelor, favorizând inculpații.

Verificări la sânge cerute de instanță

În final, Curtea de Apel București solicită intervenția de urgență a CSAT și a serviciilor de informații pentru a elimina orice dubiu privind independența judecătorului.

„Gravitatea afirmațiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz – sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare”, a conchis conducerea Curții de Apel București.