Justiția europeană, sabotată în România: zeci de cazuri nerezolvate de peste un deceniu

România raportează întârzieri sistemice în implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit celui mai recent raport al European Implementation Network, Justice Delayed and Justice Denied: Non-Implementation of European Courts’ Judgments and the Rule of Law. Studiul arată că aceste întârzieri sunt determinate în principal de blocaje politice, influența asupra instanțelor de vârf și probleme structurale persistente, precum condițiile din penitenciare și lipsa de remedii eficiente pentru grupurile vulnerabile. Decalajul dintre deciziile europene și aplicarea lor efectivă la nivel național nu reprezintă o problemă izolată, ci un fenomen persistent care afectează grav statul de drept.

Date îngrijorătoare pentru România și alte state membre

La 1 ianuarie 2025, România se afla în fruntea clasamentului european privind numărul de hotărâri principale CEDO încă neimplementate, cu 111 cazuri restante. În aceeași situație sunt și Bulgaria, Ungaria, Italia, Polonia, unde implementarea este lentă sau parțială. La nivelul Uniunii Europene, 650 de hotărâri principale erau nefinalizate, iar 45,7% dintre hotărârile emise în ultimul deceniu pentru statele UE erau încă în așteptare.

Timpul mediu de implementare a hotărârilor CEDO pentru statele UE a crescut la 5 ani și 4 luni, comparativ cu 5 ani și 2 luni în 2023, iar numărul cazurilor restante a urcat cu 8% față de primul raport din 2021. Aceasta în ciuda intensificării cooperării între Consiliul Europei și statele membre pentru a îmbunătăți mecanismele naționale de implementare.

De ce stagnează România

Raportul indică mai mulți factori care împiedică implementarea hotărârilor CEDO în România:

15:03, 16.09.2025 • Justitie

CCR clarifică regulile: când instanțele române pot cere explicații de la UE

14:22, 16.09.2025 • Justitie

CEDO: România a încălcat dreptul la libertatea religioasă al unui deținut convertit la islam

• Blocaje politice: Guvernul și instituțiile politice amână sau evită reformele sensibile, mai ales cele legate de independența justiției sau protecția minorităților.
• Influența politică asupra judecătorilor: Topul instanțelor poate întârzia sau împiedica aplicarea hotărârilor europene, iar independența judiciară rămâne vulnerabilă.
• Probleme structurale: Condițiile din penitenciare, dreptul la un proces echitabil și protecția grupurilor vulnerabile (refugiați, copii romi, persoane cu dizabilități, pacienți psihiatrici) continuă să fie deficitar reglementate.

Aceste deficiențe au consecințe directe: încălcări grave ale drepturilor omului persistă ani sau chiar decenii după ce au fost recunoscute la Strasbourg. În România, mii de persoane continuă să fie afectate de probleme structurale și sistemice care nu au fost remediate, în ciuda hotărârilor CEDO.

Comparativ cu alte state

În raport, state precum Suedia, Austria, Danemarca, Finlanda, Luxemburg și Slovenia au prezentat progrese semnificative, menținând un istoric excelent de implementare. Finlanda a redus semnificativ cazurile restante, iar Cehia a creat o autoritate de coordonare a implementării care permite gestionarea rapidă a hotărârilor complexe. Lituania a oferit un exemplu concret de implementare rapidă și eficientă a unui caz sensibil legat de cenzura unei cărți pentru copii cu tematică LGBTIQ+, finalizând toate măsurile necesare în mai puțin de doi ani.

România, prin contrast, se află în categoria statelor cu performanță foarte scăzută. În ultimele decenii, unele cazuri au rămas neimplementate chiar și peste 15 ani, afectând încrederea publicului în justiția europeană și în capacitatea autorităților române de a respecta obligațiile internaționale.

Consecințele neimplementării hotărârilor

Neimplementarea hotărârilor CEDO nu este doar o problemă birocratică: aceasta pune sub semnul întrebării statul de drept și compromite protecția efectivă a drepturilor fundamentale. Raportul arată că atunci când guvernele ignoră hotărârile fără consecințe, mesajul transmis este că respectarea drepturilor omului este opțională. Aceasta generează standarde fragmentate și niveluri inegale de protecție între statele membre ale UE.

Recomandări pentru România și UE

Raportul oferă o serie de recomandări concrete pentru a îmbunătăți situația:

• Strategii naționale coerente: Adoptarea unor planuri clare de implementare, cu termene și responsabilități definite, și cu supraveghere parlamentară.
• Reforme structurale: Abordarea temelor sensibile, precum independența judiciară, condițiile din penitenciare și discriminarea minorităților, nu doar măsuri tehnice sau cosmetice.
• Consolidarea remediilor interne: Crearea de mecanisme eficiente pentru prevenirea și compensarea încălcărilor, reducând fluxul de cazuri repetitive către CEDO.
• Angajament ferm din partea UE și CoE: Monitorizare mai strictă, utilizarea instrumentelor de sancțiune și creșterea costurilor reputaționale și financiare pentru neimplementare persistentă.