Legea anti-speculă, bazată pe directive europene abrogate și multă ambiguitate

Una din directivele europene pe care se bazează Ordonanța de Urgență anti-speculă, adoptată joi, este abrogată de mai bine de trei ani și jumătate ani iar documentul actual este plin de ambiguități, acestea sunt principalele reproșuri pe care Consiliul Legislativ din România (CLR)le-a avut față de textul propus de Guvern.

Deși au avizat pozitiv Ordionanța, reprezentanții CLR au avut mai multe obiecțiuni. Una dintre ele se referă la Directiva 2008/95/CE, invocată printre argumente, doar că aceasta nu mai este în vigoare din 14 ianuarie 2019, fiind abrogată.

În plus, unele aliniate din OUG „sunt redactate într-o manieră care nu este specifică normelor de tehnică legislativă, nu instituie reguli necesare și suficiente, fiind utilizate exprimări declarative, care nu asigură normelor predictibilitate în aplicare”, transmit reprezentanții CLR. Aceștia se referă la „alte situații de criză”, sintagmă ce poate lăsa loc interpretărilor.

Joi, Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă anti-speculă ce permite Executivului să adopte în situaţii de criză gravă, o hotărâre în care să nominalizeze o serie de produse sau servicii de risc.

11:23 • POLITICĂ

Iohannis, despre dosarul Roșia Montană: Sunt sigur că Guvernul, în înțelepciunea lui, și-a luat măsuri de precauție

Lista va fi întocmită la recomandarea Ministerului Economiei şi a altor instituţii care au competenţă în materie, în funcţie de criză și va permite autorităților să intervină și să corecteze, în timp real, comportamentele inadecvate ale comerciaţilor sau a prestatorilor de bunuri şi servicii.

„Această ordonanță de urgență este, practic, un cadru în baza căruia Guvernul României urmează să intervină în situațiile în care identifică produse esențiale ale căror prețuri cresc nejustificat sau sunt măsuri de distorsionare a pieței, care necesită intervenții ulterioare. ANAF desemenea are un rol în acest proces prin identificare acestor distorsiuni ale pieței și care urmează după aceea să colaboreze cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului atunci când consumatorii finali sunt afectați sau cu Consiliul Concurenței prin punerea la dispoziție a informațiilor necesare care ne vor ajuta în finalizarea unor astfel de demersuri”, a declarat joi ministrul Economiei, Florin Spătaru.

Pentru aceste produse/categorii de produse/servicii vor fi interzise:

1. a) practicarea unor prețuri nejustificat de mari;
2. b) limitarea producției sau a vânzărilor;
3. c) acumularea de mărfuri în scopul creării unui deficit pe piața internă și revânzării lor ulterioare la un preț crescut în mod artificial.

Executivul nu menționează care vor fi aceste produse, ci spune că ele vor fi stabilite, prin hotărâre de Guvern, pentru o perioadă determinată de timp.

Reprezentanții mediului de afaceri au criticat acest proiect de act normativ, spunând că astfel Guvernul va afecta economia de piață și că legea va lăsa loc de abuzuri.