Legea imposturii religioase, aproape de adoptare: cenzură sau responsabilizare? Se lasă cu dosar penal

Un proiect legislativ ce prevede sancțiuni penale pentru impostura religioasă a reușit să adune sprijinul unanim al partidelor parlamentare. Inițiat de deputatul Silviu Vexler, reprezentant al Federației Comunităților Evreiești din România, proiectul cu privire la legea imposturii religioase a fost adoptat de Senat pe 26 mai 2025 și urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, for decizional. Scopul principal: incriminarea exercitării fără drept a funcțiilor religioase și clarificarea responsabilităților în cadrul asociațiilor religioase.

Dosar penal pentru cei care își atribuie funcții religioase fără autoritate

Modificările propuse la Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor vizează direct combaterea imposturii în spațiul religios. Noul articol 23 alin. (4) prevede că asumarea ilegală a rolurilor de preot, pastor, rabin, imam sau monah va constitui infracțiune sancționată potrivit Codului penal.

Această modificare vine în contextul mai multor cazuri mediatizate în care persoane fără nicio autorizare religioasă s-au prezentat drept clerici, provocând confuzie, înșelătorii și daune imaginii cultelor oficiale.

Cultelor li se garantează exclusivitatea cinstirii sfinților

Un alt articol nou introdus – 29 alin. (11) – consfințește dreptul exclusiv al cultelor recunoscute de a stabili modul în care sunt cinstite persoanele canonizate, beatificate sau considerate simboluri identitare proprii. Practic, orice manifestare publică religioasă de acest tip trebuie autorizată de cultul oficial căruia îi aparține figura spirituală invocată.

Măsura este considerată un mijloc de protejare a patrimoniului spiritual al cultelor împotriva unor deturnări sau profanări comise în afara cadrului oficial.

12:16, 06.06.2025 • ACTUALITATE

Nicușor Dan semnează legea care schimbă Revelionul: Focuri de artificii doar prin firme autorizate

14:58, 26.05.2025 • Finanțe

Lege aprobată de Senat! Ce se întâmplă cu impozitul pe salarii

Norme clare pentru activitatea religioasă în afara cultelor recunoscute

Textul legislativ reglementează și activitatea religioasă desfășurată de către asociații religioase care nu au statut de cult recunoscut. Personalul acestor organizații va trebui să fie desemnat în mod formal și să respecte mărturisirea de credință proprie, fără a interfera cu alte structuri religioase.

Totodată, desfășurarea fără drept a activităților religioase dedicate credincioșilor altor confesiuni va fi interzisă, pentru a limita confuziile și conflictele de jurisdicție spirituală.

Reacții diferite din partea cultelor religioase

Inițiativa a fost precedată de consultări cu Secretariatul de Stat pentru Culte și cu reprezentanții cultelor recunoscute oficial. Majoritatea și-au exprimat sprijinul, printre acestea aflându-se și Biserica Ortodoxă Română, care a cerut adăugarea termenului „monahale” în textul de lege. Biserica Evanghelică Română a propus eliminarea termenului „vestitor”, cerere care a fost acceptată.

Există însă și voci critice. Cultul Penticostal, de exemplu, s-a pronunțat împotriva proiectului, invocând istoricul de persecuții religioase din perioada regimurilor totalitare. Reprezentanții acestui cult preferă soluționarea cazurilor de impostură în interiorul propriei structuri și semnalează existența unui număr semnificativ de comunități independente care se revendică de la penticostalism, dar care nu sunt oficial recunoscute.

Motivarea inițiatorului: prevenirea abuzurilor și modernizarea cadrului legal

Deputatul Silviu Vexler a declarat că proiectul urmărește „clarificarea normelor juridice privind libertatea religioasă”, asigurând protejarea autonomiei cultelor și coerența aplicării legii. El subliniază că inițiativa este un pas necesar în actualizarea legislației religioase naționale, în acord cu standardele europene privind combaterea abuzului și protejarea drepturilor religioase recunoscute.

Urmează votul final în Camera Deputaților. Rămâne de văzut dacă dezbaterile din camera inferioară a Parlamentului vor menține această coeziune sau vor aduce amendamente esențiale până la votul final.