Legea pensiilor speciale dezbătută în regim de urgență în Parlament

Modificările prevăzute în proiectul legii pensiilor speciale au intrat în linie dreaptă, în regim de urgență, la Senat, ca primă Cameră sesizată. Astfel, unele termene vor fi mult mai scurte față de procedura normală.

Chiar dacă această reformă ar fi trebuit finalizată până la 31 decembrie 2022, Guvernul a obținut acceptul Comisiei Europene pentru o amânare, dar care să nu depășească termenul de plată pentru noua tranșă de bani din PNRR, cel mai probabil finele trimestrului I.

Cosmetizarea pensiilor speciale s-a realizat printr-un acord politic între PSD-PNL-UDMR, materializat într-un proiect, aprobat de Guvern, în ultimele zile ale anului trecut.
Guvernul a solicitat Senatului ca legea privind reforma pensiilor speciale să fie dezbătută în procedură de urgență, proiectul actului normativ având deja avizele Consiliului Legislativ, Consiliului Superior al Magistraturii și pe cel al Consiliului Economic și Social, dar care conțin obiecții.

Spre exemplu, inițiatorul motivează doar pensiile magistraților, deși proiectul prevede multe alte categorii de personal. Pe de altă parte, nu este calculat impactul economic al acestui proiect de lege, iar dintre toate categoriile de pensii speciale prevăzute în proiect, doar cele ale magistraților vor fi recalculate.

18:12 • ECONOMIE

Iohannis semnează Legea pentru Implementarea PNRR: O mișcare vitală pentru economia României

Senatul este prima Cameră sesizată și a trimis deja proiectul pentru raport și avize la comisiile interesate, care-și vor spune punctul de vedere până cel târziu la mijlocul lui februarie.

Probleme cu reforma

Numai că proiectul are numeroase probleme. Modul cum a fost gândită reforma pensiilor speciale, mai ales prin elementul recalculării celor aflate în plată, îndreaptă proiectul de lege spre un eșec, CCR respingând orice inițiativă care a dus la diminuare de venituri.
Vezi aici Nota de Fundamentare și proiectul actului normativ, depus de inițiator https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L4&an_cls=2023

Augustin Zegrean, fost șef al CCR, atrăgea atenția asupra problemei recalculării. „Pensiile aflate în plată nu pot fi modificate, ca și cuantum. Dacă proiectul de lege se referă doar pentru viitor, nu ar fi o problemă. Însă nu poți să vii să modifici în civil prevederi care se aplică la ceva din trecut”.

Fostul judecător la CCR Petre Lăzăroiu, a declarat pentru un cotidian central “că introducerea recalculării duce proiectul spre zona neconstituțională.”

Potrivit Notei de fundamentare, pentru a aduce pensiile, mai aproape de sistemul de contributivitate, proiectul actului normativ prevede ca la stabilirea bazei de calcul a pensiilor de serviciu să se ia în calcul venituri salariale, realizate pe o perioadă mai lungă de timp.

Determinarea cuantumului pensiilor de serviciu urmează a se realiza pe baza unui procent ajustat, față de cel aplicat în prezent, aplicat la baza de calcul, pentru toate pensiile de serviciu stabilite în baza actelor normative, altele decât magistrații, având ca rezultat reducerea decalajului dintre pensiile de serviciu și cel al pensiilor de asigurări sociale de stat.

Redimensionarea cuantumului pensiilor de serviciu nu este echivalentă cu exproprierea beneficiarilor, dar se urmărește ca drepturile de pensii să scadă față de momentul actual.
Pe parcursul procedurii legislative, proiectul pensiilor de serviciu poate suferi numeroase modificări atât de formă, cât și de fond.