Legea privind combaterea antisemitismului și xenofobiei, contestată la CCR de președintele României: este neclară și aduce atingere libertății de exprimare și accesului la cultură

Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Curții Constituționale, în data de 10 iulie 2025, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea OUG nr. 31/2002 și a Legii nr. 157/2018, care vizează măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și promovării ideologiilor fasciste și legionare. Șeful statului susține că noua lege ridică probleme de claritate juridică și încalcă mai multe articole din Constituție.

Lipsa de claritate a termenilor: „legionar”, „fascist” și „materiale cu caracter extremist”

Una dintre principalele obiecții formulate de președintele Nicușor Dan este absența unor definiții legale clare pentru termeni precum „legionar”, „fascist” și „naționalism”, conform comunicatului Administrației Prezidențiale. Potrivit acestuia, utilizarea acestor concepte fără o delimitare precisă creează riscuri de arbitrar în interpretarea și aplicarea legii pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și promovării ideologiilor fasciste și legionare.

Șeful statului a semnalat în sesizarea transmisă CCR că „absența unei definiții legale exprese a noțiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare”. În același context, a adăugat că „nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiție legală, deși este folosit constant în textul OUG nr. 31/2002”. Această lipsă de claritate poate conduce, potrivit lui Dan, la instabilitate juridică și practici neunitare, afectând în mod direct drepturile fundamentale ale persoanelor vizate de această legislație.

Ambiguități privind „materialele cu caracter extremist”

Președintele României a criticat și definițiile oferite în lege pentru „materialele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob”. El a arătat că aceste definiții sunt circulare și nu oferă criterii obiective pentru identificarea materialelor interzise.

În opinia sa, această lipsă de coerență creează un „pericol serios” pentru libertatea de exprimare și dreptul la un proces echitabil. El a subliniat că pedepsele propuse pentru încălcarea acestor prevederi – de la unu la zece ani de închisoare – sunt severe și nu pot fi susținute în absența unei fundamentări clare și previzibile în lege.

09:16, 01.07.2025 • Justitie

CCR analizează sesizarea privind numirea lui Mihai Busuioc ca judecător constituțional

10:37, 01.06.2025 • Internațional

Haos în Paris după victoria PSG în Liga Campionilor: aproape 300 de arestări, răniți grav și vandalizări în serie

Posibile încălcări ale libertății de exprimare și accesului la cultură

Președintele a mai atras atenția asupra faptului că legea pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și promovării ideologiilor fasciste și legionarear putea aduce atingere unor drepturi fundamentale garantate de Constituție, precum libertatea de exprimare (art. 30), dreptul la informație (art. 31) și accesul la cultură (art. 33). Nicușor Dan a avertizat că, într-un climat social deja polarizat, o asemenea lege, dacă este percepută ca dezechilibrată, ar putea adânci și mai mult falia de încredere dintre cetățeni și autorități.

„Statul român trebuie să acționeze cu fermitate împotriva urii și discriminării, dar nu într-o manieră care poate fi percepută ca fiind favorabilă unei anumite opțiuni politice”, a declarat el în argumentația transmisă Curții Constituționale.

Critici asupra modului de redactare și adoptare a legii

Pe lângă conținutul normativ, șeful statului a contestat și procedura de adoptare a legii. Acesta a invocat încălcarea unor principii constituționale fundamentale, menționând articolele 1 alin. (3) și (5) din Constituție – care consacră statul de drept și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legii.

În documentul transmis CCR, președintele a susținut că mai multe articole din noua lege sunt neconstituționale în integralitate sau parțial, între acestea aflându-se articolele I pct. 2, 3, 5, 6, 7, 8, 9, 14, 15 și articolul II pct. 1. În opinia sa, aceste articole nu îndeplinesc cerințele de claritate și previzibilitate impuse de Constituție și afectează în mod nejustificat drepturi fundamentale ale cetățenilor.

Context politic și susținători ai sesizării